"Contramăsurile adoptate de România au menirea de a determina acest stat să revină la implementarea obligaţiilor care derivă din Tratatul CFE, după 4 ani de la decizia Federaţiei Ruse de a suspenda implementarea acestui tratat internaţional (12 decembrie 2007)", precizează MAE într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, decizia autorităţilor de la Bucureşti se referă la: "încetarea transmiterii de informaţii Federaţiei Ruse cu ocazia schimbului anual de date (15 decembrie); încetarea furnizării de notificări Federaţiei Ruse; neacceptarea de inspecţii care ar putea fi solicitate de Federaţia Rusă".

MAE arată că această decizie a fost luată în coordonare cu celelalte state aliate NATO şi părţi la CFE şi subliniază că România va continua să implementeze prevederile Tratatului CFE faţă de celelalte state părţi (în număr de 28).

Conform sursei citate, decizia are un caracter temporar până la revenirea Federaţiei Ruse la implementarea Tratatului.

Tratatul cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa a fost semnat în noiembrie 1990 la Paris de ţările Tratatului de la Varşovia şi NATO şi a intrat în vigoare în noiembrie 1992. Documentul a fost actualizat în 1999 la Istanbul, dar statele membre NATO au refuzat ratificarea lui invocând menţinerea trupelor ruse în Georgia şi Transnistria.

Rusia a impus un moratoriu unilateral Tratatului CFE în decembrie 2007 exprimându-şi îngrijorarea faţă de expansiunea spre est a NATO şi scutul american antirachetă din Europa, autorităţile de la Moscova fiind dispuse să reia participarea la CFE dacă NATO ratifică tratatul modificat.
Tratat fără scut

Reprezentantul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat luni că Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa va fi din nou aplicat dacă se renunţă la desfăşurarea scutului american antirachetă la frontierele Rusiei, a relatat RIA Novosti preluată de presa de la Bucureşti.

"Pentru a resuscita procesul de control asupra forţelor convenţionale în Europa, printre forţele substanţiale ar trebui clasate nu numai elementele de apărare antirachetă desfăşurate la sol, dar şi platformele antiaeriene din mari şi dronele", a explicat oficialul rus.

Rogozin a mai spus că Rusia îşi poate revizui relaţiile cu NATO, dată fiind lipsa unei reacţii din partea Alianţei Nord-Atlantice la declaraţiile dure ale Moscovei în privinţa sistemului antirachetă. "Dacă partenerii noştri nu vor reacţiona (…), vom fi nevoiţi să atingem şi alte probleme ale cooperării şi în alte direcţii", a spus Dmitri Rogozin, citat de agenţiile Interfax şi RIA Novosti, preluate de Agerpres.