Sufocaţi de taxele de acces în rafturile supermarketurilor, care duc la scumpirea alimentelor, producătorii români sesizează autorităţile europene. Comercianţii pregătesc taxe mai mari cu până la 50%.
Producătorii români de alimente trimit, astăzi, o scrisoare europarlamentarilor români, în care cer ca autoritatea europeană de competiţie să verifice relaţia pe care lanţurile de supermarketuri din România o întreţin cu producă torii şi importatorii de alimente. Patru europarlamentari - din Marea Britanie, Polonia, Germania şi Franţa - lucrează deja la un proiect de lege destinat să stopeze abuzul de putere al marilor supermarketuri care operează în Uniunea Europeană. În memoriul care va ajunge astăzi pe birourile reprezentanţilor României la Bruxelles, Federaţia Patronală Română din Industria Alimentară îi îndeamnă pe europarlamentari să se solidarizeze iniţiativei de control a supermarketurilor. Producătorii vorbesc despre „abuz de piaţă“ şi „preţuri crescute artificial“, iar lanţurile de retail nu răspund acuzaţiilor. Cum funcţionează „abuzul“ Adaosul comercial practicat de supermarketuri pleacă de la 0,1% pentru produsele din promoţie şi ajunge până la 30% pentru anumite produse, spune un importator. „La alimentele de bază cel puţin, supermarketurile ţin un adaos comercial redus, de cam 2%-3%. Aşa îşi justifică politica preţurilor mici“, spune şi Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară. Adaosul comercial nu este însă singura taxă pe care o impun lanţurile de retail. Taxă de intrare în magazin, taxă de deschidere (pentru noile magazine inaugurate), taxă de raft, taxă de promoţie, taxă de catalog, toate sunt obligatorii pentru a exista în rafturile supermarketurilor. Aceste cheltuieli mai ridică preţul produselor cu cel puţin 30%. De exemplu, poza unei băuturi răcoritoare (o singură marcă şi un singur tip de produs) în revistă, alături de un loc privilegiat la raft pentru două săptămâni se taxează cu circa 12.000 de euro. „Taxele de intrare sau cele de deschidere sunt fireşti. Supermarketurile asigură un comerţ civilizat, au un număr mare de clienţi şi trebuie să plăteşti pentru asta. Dar au început să aplice taxe cu nume absolut aberante“, spune un importator. Cum se fac „preţurile mici-mici“ Producătorul care scoate kilogramul de carne de porc de la abator cu 15 lei pe kilogram ajunge să îl vândă în supermarket la circa 22 de lei, din care doar 3 lei reprezintă adaosul comercial, iar restul sunt „taxele din spatele facturii“ (off in voice). Potrivit contractului semnat cu supermarketul, producătorului îi este interzis să vândă produsul în magazinele tradiţionale la preţuri mai mici decât este el vândut în supermarket, spune Dragoş Frumosu. Sorin Minea, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii, ne-a declarat că susţine demersul producătorilor de a alerta la Bruxelles abuzurile supermarketurilor. Potrivit acestuia, marile lanţuri de magazine au ajuns la „un monopol pe piaţă“. „Am soclitat şi europarlamentarilor noştri să susţină demersul colegilor lor din PE de a iniţia un amendament la legislaţia de supraveghere a marilor retaileri“, a mai spus Minea. INTERESE Divergenţe între producători Directorul executiv al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului, Ovidiu Gheorghe, ne-a declarat că la nivelul organizaţiei pe care o conduce nu s-a luat nicio decizie până acum privind susţinerea. „Vrem să aducem acest subiect în discuţie de aproape un an, dar producătorii care vând 1.000 de litri nu pot ajunge la un numitor comun cu cei care vând, să spunem, un milion de litri, în ceea ce priveşte relaţia cu retailerii“, ne-a spus Gheorghe.
Cramele Recaş, unul dintre cei mai mari producători de vinuri din România, au ieşit de pe rafturile Carrefour în urmă cu un an. „Când trăgeam linie, la sfârşitul anului, vedeam că trebuia să venim cu bani de acasă. Nu câştigam nimic din parteneriatul acesta“, a spus Rareş Marinescu, directorul general al producătorului de vinuri. Carrefour este singurul lanţ de retail cu care Cramele Recaş au încetat colaborarea. Conform unor surse din piaţă, şi Cotnari ar fi rupt relaţiile comerciale cu lanţul francez Carrefour, iar un alt producător, Vincon Vrancea, ar fi purtat discuţii aprinse cu reprezentanţii supermarketului. REPLICĂ Alimente tot mai scumpe Niciunul dintre cele mai mari lanţuri de supermarketuri - Carrefour, Real, Auchan, Metro, Selgros - chestionate ieri de EVZ despre relaţia dintre taxele impuse la raft şi scumpirea produselor alimentare nu a răspuns solicitării până la închiderea acestei ediţii. Dacă nu se ocupau cu deschiderea de noi magazine, reprezentanţii retailerilor fie erau plecaţi de la birou, fie în concediu. Potrivit unor surse din piaţă, lanţurile de magazine şi-au anunţat recent partenerii că „taxele din spatele facturii“ vor mai creşte în 2008 cu 30%- 50%.
Viorel Matei, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), ne-a declarat că organizaţia pe care o conduce va înainta astăzi un memoriu Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanţelor şi guvernului. Tensiunea dintre producători şi retaileri există şi la nivel european. În unele ţări - Ungaria, Marea Britanie - se vorbeşte deja despre formarea unor carteluri între lanţurile de supermarketuri.
Recomandările noastre
