S-a născut la 3 decembrie 1965, la Staaken, Republica Democrată Germană. A început să practice patinajul pe gheaţă la vârsta de numai cinci ani. Datorită imensului său talent, a ajuns elevă a unei şcoli celebre din oraşul est-german Karl-Marx-Stadt, condusă de maestra Jutta Müller.

La 15 ani, era o patinatoare deja formată, cu performanţe la activ, devenind vicecampioană mondială în 1982, la Copenhaga, pentru ca din anul următor să se instaleze pe prima treaptă a podiumului la toate campionatele mondiale şi europene.

De atunci, graţia evoluţiilor sale, prestanţa, patinajul său amplu, cu o amprentă artistică mergând până la perfecţiune, au făcut din Katarina copilul iubit al patinoarelor.

Cu excepţia anului 1986, când a cedat titlul mondial patinatoarei americane Debbie Thomas, Katarina Witt nu a mai cunoscut înfrângerea.

Acumulând şase titluri europene consecutive (1983-1988), Katarina o egala pe renumita campioană norvegiană din anii ’30 Sonja Henie.

Cucereşte apoi medalia de aur la două olimpiade consecutive – Sarajevo, Iugoslavia (1984) şi Calgary, Canada (1988), performanţă neegalată de atunci de altă patinatoare.

Cu încă patru titluri mondiale (1984, 1985, 1987 şi 1988), Katarina Witt a scris istorie în patinajul artistic. Este, totodată, de opt ori campioană naţională a fostei RDG, în perioada 1981-1988.

După ce a câştigat a doua medalie olimpică de aur, în 1988, evoluând la exerciţiile libere pe muzica operei “Carmen” de George Bizet, Katarina Witt a trecut la profesionism, fiind acaparată de nenumăratele oferte ale organizatorilor de spectacole de revistă pe gheaţă.

A încercat apoi o revenire la amatorism, fiind acceptată să participe la JO de iarnă din 1994 de la Lillehammer (Norvegia), dar vârsta şi-a spus cuvântul, clasându-se doar pe locul şapte.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric