Realitatea.net, obligată de judecători să șteargă un articol despre Alexandru Nazare
- Mădălina Sfrijan
- 14 august 2026, 09:30
Alexandru Nazare. Sursă foto: Facebook
- Alexandru Nazare era acuzat de implicare într-o operațiune internațională. Realitatea.net, obligată să șteargă articolul
- Șir de acuzații
- Alexandru Nazare a cerut ștergerea materialului în aceeași zi
- Realitatea.net a susținut că articolul era o trimitere către o altă publicație
- Tribunalul București a dispus ștergerea articolului
- Judecătorul a considerat că acuzațiile sunt deosebit de grave
- Curtea de Apel București a menținut decizia
Realitatea.net a fost obligată de instanță să elimine un articol în care ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, era acuzat că ar fi fost vizat într-un dosar internațional de crime împotriva umanității. Materialul fusese preluat de pe site-ul fantome.info și a apărut pe pagina publicației anul trecut, potrivit Just News.
Alexandru Nazare era acuzat de implicare într-o operațiune internațională. Realitatea.net, obligată să șteargă articolul
Pe 26 august 2025, pe Realitatea.net a apărut un articol preluat de pe fantome.info, în care se susținea, citând surse judiciare, că Alexandru Nazare ar fi fost vizat într-un dosar internațional de crime împotriva umanității.
În articol erau formulate acuzații privind presupusa implicare a ministrului într-o operațiune prin care ar fi fost transportate zeci de milioane de dolari și tranzacționate diamante. În material se susținea și că banii ar fi ajuns la regimul condus de președintele Republicii Centrafricane, Michel Djotodia.
„Numele lui Alexandru Nazare, fost ministru al Transporturilor și actual ministru de Finanțe, ar apărea într-un dosar penal internațional de o gravitate extremă. Acesta ar fi suspectat că, împreună cu mai multe persoane, ar fi transportat sume uriașe de bani destinate regimului criminal condus de președintele Republicii Centrafricane, Michel Djotodia. Potrivit unor surse judiciare citate de fantome.info, grupul din care făcea parte Nazare ar fi livrat 22.000.000 USD, bani aparținând oligarhului Mukhtar Abliazov, și 12.000.000 USD, proveniți de la un serviciu secret din România. În schimbul fondurilor, Djotodia ar fi oferit diamante, care ulterior au fost comercializate la Geneva de Nazare și alte persoane din aceeași rețea”, se arata în articol.
Șir de acuzații
În articol erau menționate și detalii legate de anumite tranzacții.
„Anchetatorii susțin că, prin aceste tranzacții, regimul lui Djotodia ar fi achiziționat arme și ar fi alimentat un conflict soldat cu moartea a peste 370.000 de oameni, ceea ce a dus la deschiderea unui dosar de crime împotriva umanității. Surse judiciare au mai declarat că Alexandru Nazare ar fi pretins, în fața unor interlocutori, că este ofițer acoperit al unui serviciu de informații. Numele său apare și într-o altă operațiune internațională, legată de antrenarea forțelor aeriene din Yemen și din alte state africane”, se arata în articol.

Proces. Sursa foto: AI
Alexandru Nazare a cerut ștergerea materialului în aceeași zi
Ministrul Finanțelor a notificat Realitatea.net chiar pe 26 august 2025, prin corespondență poștală și electronică, și a cerut eliminarea articolului. Potrivit acțiunii depuse ulterior în instanță, publicația nu a răspuns solicitării, iar materialul a rămas disponibil online.
Pe 11 septembrie 2025, Alexandru Nazare a sesizat Tribunalul București – Secția a III-a civilă. El a cerut emiterea unei ordonanțe președințiale prin care pârâții să fie obligați să elimine articolul și să nu îl mai publice, integral sau parțial, în mediul online.
Ministrul a susținut că materialul reprezintă „fake news”, că acuzațiile nu au fundament factual și că articolul îi afectează imaginea și demnitatea.
Realitatea.net a susținut că articolul era o trimitere către o altă publicație
Pârâții au invocat lipsa calității procesuale pasive și au susținut că materialul publicat pe Realitatea.net reprezenta o trimitere la investigația apărută inițial pe fantome.info.
Apărarea a susținut că autorul primar al informațiilor nu era parte în proces și că numai acesta putea explica sursele și documentarea care au stat la baza materialului.
Pârâții au mai arătat că nu a fost afectat dreptul la imagine al reclamantului și că informațiile prezentate erau de interes public. Aceștia au invocat libertatea de exprimare și au susținut că materialul nu conținea un limbaj injurios.
De asemenea, reprezentanții publicației au argumentat că nu fusese demonstrată existența unui prejudiciu greu de reparat și că Alexandru Nazare ar fi avut la dispoziție alte forme de reparare a eventualului prejudiciu.
Tribunalul București a dispus ștergerea articolului
Pe 28 mai 2026, Tribunalul București a admis cererea formulată de Alexandru Nazare și a dispus eliminarea imediată a articolului de pe Realitatea.net.
Solutia pe scurt: Admite cererea de ordonanţă preşedinţială. Obligă pârâţii să elimine de îndată de pe site-ul relitatea.net şi să se abţină de la publicarea în mediul online, în întregime sau parţial, a articolului de presă intitulat „Alexandru Nazare, ministrul de Finanţe, vizat într-un dosar internaţional de crime împotriva umanităţii”, până la soluţionarea dosarului de fond. Ia act că reclamantul şi-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu drept de apel în termen de 5 de zile de la pronunţare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti, Secţia a III-a Civilă, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată azi, 28.05.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Judecătorul a considerat că acuzațiile sunt deosebit de grave
În motivarea sentinței, instanța a reținut că materialele publicate conțineau acuzații concrete referitoare la presupuse fapte nelegale, imorale sau improprii atribuite lui Alexandru Nazare.
Judecătorul a arătat că respectivele fapte nu fuseseră stabilite definitiv și nici măcar preliminar de o instanță competentă. Din acest motiv, pârâții aveau obligația să sublinieze acest aspect.
Instanța a considerat că gravitatea acuzațiilor putea afecta imaginea publică a ministrului și putea genera o reacție publică puternică.
„Aşadar, contrar susţinerilor pârâţilor, materialul publicat de către aceştia, privind faptele penale sau imorale pretins comise de către reclamant, reprezintă acuzaţii concrete, iar nu simple judecăţi de valoare, în condiţiile în care acuzaţiile la adresa reclamantului sunt de natură gravă, putând prejudicia reputaţia sa publică, precum şi onorarea şi demnitatea acestuia”, au arătat judecătorii.
Curtea de Apel București a menținut decizia
Soluția Tribunalului București a fost atacată cu apel de pârâți.
Pe 22 iulie 2026, Curtea de Apel București a respins apelul ca nefondat. Decizia a devenit astfel definitivă.
Ulterior, articolul vizat de hotărârile instanțelor a fost șters de pe site-ul Realitatea.net.