Marina Almășan, una dintre cele mai vechi angajate din TVR, a publicat un editorial plin de critici atât la adresa conducerii, cât și la adresa atitudinii pe care ea a avut-o față de situațiile ivite în TVR.

„Mi-a fost silă de lipsa mea de curaj!” O scrie Marina Almășan, într-un text în care „laș” și „lașitate” sunt cuvintele de ordine. Rar apare un text atât de abrupt despre situația din TVR, scris de un om din TVR!

 

„Tremurăm ca niște piftii ordinare! În schimbul unui os de ros, ne ascundem în fața unei reprobabile cumințenii și supuneri. (…) Mă complac în găleata cu lături în care am fost aruncată”, notează Almășan conform radiografiei făcute de paginademedia.ro.

Articolul Marinei Almășan vine după ce Adelin Petrișor a reacționat, pe Facebook, la faptul că în timp ce reporterii sportivi comentează de la studioul din București, șefa TVR, Doina Gradea, este la Jocurile Europene.

Înainte de textul Marinei Almășan, pe scurt, ce a scris Adelin Petrișor:

„Da, reporterii comenteaza de acasa. Ce dreaq sa caute ei pe teren, mai ales cand terenul e peste hotare? Acolo merg sefii aia mari dupa cum vedem in pozele de la minister. Lipseste martie din post? Nu prea. A fost si la Eurovision", notează Adelin Petrișor.

Textul Marinei Almășan nu are nevoie de niciun alt comentariu.

„Iartă-ne, Adelin, te rog, pe noi ăștia, mulți și lași, care în schimbul unui os de ros, ne ascundem în fața unei reprobabile cumințenii și supuneri.

Mi-a fost silă de lipsa mea de curaj, sau mai bine zis, de curajul manifestat doar în cercuri restrânse, împărtășit, e-adevărat, de alți atâția și atâția colegi.

Reacția ta mi-a provocat un imens sentiment de silă, la adresa propriei persoane. La adresa mea. A lașității mele. A tăcerilor mele repetate, împachetate în confortul unei vieți (doar în aparență) liniștite".

Despre tăcerea din TVR:

„Tremurăm ca niște piftii ordinare, înmuiate în groază și disperare că un cuvânt nelalocul lui sau o reacție – altminteri corectă – ne-ar putea alunga din locul cu care ne-am identificat.

Sunt un soldat disciplinat ( cred ca e, de fapt, o înlocuire elegantă a noțiunii de “lașitate”) așa că, iată, tac. Mă complac în găleata cu lături în care am fost aruncată. În general, de cand lucrez aici, nu am scos niciodată la iveală gunoiul de sub preș, chiar dacă el a prins deja o consistență alarmantă, fiind mai gros decat preșul însuși.

Reacția ta de astăzi, Adelin, m-a făcut să mă rușinez nespus. De mine și de colegii mei. De numele mari ale TVR, care îndură și tac, și de care lumea nu a mai auzit, în ultima vreme.

Am obosit să fac balet între moralitate și supunere, între profesionalism și compromisuri, între revoltă si tacere, între umilință și fericirea de a face meseria pe care o iubesc pâna la cer și înapoi.

Ultima mea bătălie deschisă m-a adus până la cel mai înalt for al instituției. Razboiul a devenit pe față și, a doua zi după “marea confruntare”, pe biroul meu am descoperit, în chip suspect, un print al “Codului de conduită pentru angajații și colaboratorii TVR”, care-mi reamintea sec obligația mea de a tăcea. De a nu povesti Afară ceea ce se întâmplă Înăuntru.

Sunt multe de povestit (…) Le văd și…le “tac”, în lașitatea mea, alăturându-mă unei întregi armate de alți lași, care își așteaptă cuminți locul în grila următoare. Eu, probabil, nu-l voi mai primi”, a fost reacția Marinei Almășan.

 

 

Te-ar putea interesa și: