Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Ministerul de care depinde calitatea vieţii şi viitorul românilor este condus de un tânăr de 31 de ani. Attila Korodi n-a reuşit să facă minuni într-un an, dar nici n-a încercat. Şi-a făcut datoria. Cum?
Actualul ministru al mediului, Attila Korodi, UDMR, avea 13 ani în timpul evenimentelor de la Târgu-Mureş, din martie 1990. „Ţin minte că era o zi însorită. Lucram în curtea casei părinteşti din Băile Tuşnad. Alături de părinţii mei participam la curăţenia de primăvară. Radioul era pe pervazul casei. Acolo am auzit relatarea evenimentelor. Îmi amintesc că toată lumea era îngrozită. Câteva zile, în oraş, numai despre asta s-a vorbit“, îşi aminteşte tânărul ministru.
E ministru din aprilie 2007. A preluat portofoliul de la Sulfina Barbu, PD, atunci când democraţii s-au retras de la guvernare. N-a împlinit încă 31 de ani. Are o privire hotărâtă, îmblânzită de o pereche de ochelari de vedere.
Vrea să se stabiliească în Miercurea-Ciuc, dar crede că n-o să reuşească prea curând, pentru că partidul va avea nevoie de el în Bucureşti.
Acţiunea „punga“
„Cel mai mare pericol pentru mediu sunt oamenii“, spune ministrul. El crede că instituţia pe care o păstoreşte este foarte importantă în guvern. Aceeaşi importanţă ca şi Ministerul Internelor, crede acesta. Acţiunea „punga de plastic“ a fost cea prin care Korodi a ajuns în atenţia publicului larg. „Sunt sigur că, în cel mai scurt timp, corporaţiile mari vor introduce ambalajele biodegradabile“.
Acţiunea „punga“ reprezintă o iniţiativă a Ministerului Mediului prin care li se cere magazinelor să nu mai ofere gratuit clienţilor pungi de plastic, ci să le vândă. Se speră astfel reducerea volumului de ambalaj din plastic în totalul deşeurilor, o pungă descompunându-se în circa 100 de ani.
O Skoda Octavia
Korodi a lucrat, imediat după terminarea facultăţii, pentru Porsche România şi conduce o Skoda Octavia. El spune că nu poate avea o maşină-hibrid mult mai puţin poluantă, pentru că „în Miercurea-Ciuc nu există service pentru astfel de automobile“.
Problemele de mediu ale României sunt mari. PET-urile (recipientele din plastic) inundă ţara şi pentru că autorităţile locale nu fac nimic pentru a rezolva această problemă. „E una care ţine mult de ele“, precizează Korodi.
Acelaşi lucru se întâmplă şi în industria minieră, acolo unde compania care face săpăturile nu mai are nicio responsabilitate în ce se întâmplă cu sterilul depozitat la suprafaţă.
Cea mai stresantă perioadă
Attila Korodi spune că perioada de când este ministru e cea mai stresantă din viaţa lui. „Încep munca la ora nouă dimineaţa şi o închei la ora zece seara“.
Ministrul mediului nu e un tip optimist în ce priveşte viitorul ecologic al ţării. E sincer şi realizează faptul că activitatea lui este o picătură într-un pahar cu apă. „Oricine va veni după mine va avea cel puţin la fel de mult de lucru. Cred că, în viitor, problemele de mediu vor fi preponderente în relaţia cu Uniunea Europeană. În anii care urmează, cele mai multe petiţii ale cetăţenilor adresate institu- ţiilor europene vor fi pe probleme de mediu“, a spus Korodi pentru „Evenimentul zilei de duminică“.
Attila Korodi e un ministru tânăr, care încearcă să ţină lucrurile în frâu. A fost dat în judecată de compania care vrea să exploateze la Roşia Montană. Acolo, lucrările au fost blocate în Justiţie din cauza lipsei tuturor condiţiilor cerute în dosarul de autorizare.
Există un război surd între companii şi minister în ceea ce priveşte autorizaţiile de mediu. Acest document reprezintă singurul instrument pe care-l are statul pentru a proteja mediul de interesele private ale companiilor.
CARTE DE VIZITĂ
Inginerul de la Mediu
> S-a născut la data de 23 iunie 1977.
> Naţionalitate: maghiară. Este necăsătorit.
> 2005-2007. A coordonat Departamentul de Integrare Europeană în domeniul protecţiei mediului.
> Din 2003, este vicepreşedinte al Consiliului Consultativ Unional al UDMR.
> 2003. Masterat în managementul organizaţiilor. Managementul strategic şi absolvent al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative.
> 2001-2003. Manager Skoda, Porsche România.
> 2001. Absolvent al Facultăţii de inginerie economică în limba germană.
MARTIE 1990
Revolta de la Târgu-Mureş
> Attila Korodi avea 13 ani în timpul evenimentelor care erau cât pe ce să arunce România într-o criză etnică. „Lucram în curtea casei părinteşti din Băile Tuşnad. Alături de părinţii mei participam la curăţenia de primăvară. Radioul era pe pervazul casei. Acolo am auzit relatarea evenimentelor. Îmi amintesc că toată lumea era îngrozită.“
AUTOEVALUARE LA MEDIU
„Sunt un ministru de nota 8“
Attila Korodi crede în rolul organizaţiilor ecologice, discută cu cei de la Greenpeace şi spune că problemele de la Copşa Mică s-au rezolvat cu ajutorul Uniunii Europene.
EVZ: Care e una dintre cele mai mari probleme de mediu? Attila Korodi: Una dintre problemele mari de mediu din România o reprezintă traficul. Acela din marile oraşe. Slaba dezvoltare a transportului în comun.
Care e situaţia în Copşa Mică, simbolul poluării din România? Combinatul din Copşa Mică, din punct de vedere al legislaţiei europene, are dreptul să trăiască. Are dreptul să funcţioneze dacă respectă o autorizaţie integrată de mediu, eliberată anul trecut. Această autorizaţie conţine termene negociate de companie direct cu Uniunea Europeană.
Ce rol mai au cei care trăiesc în acea comunitate, în acest caz? Cine ţine seama de nevoile lor? Cetăţenii au dreptul să conteste la instituţiile europene compania dacă aceasta nu respectă prevederile acestei autorizaţ ii integrate. Aici, în acest document, sunt prevăzute obligaţ iile companiei în ce priveşte protecţia mediului acum şi pentru anii care vor urma.
Dar această autorizaţie a fost semnată doar după intrarea României în Uniunea Europeană. Până în 2007, ce s-a întâmplat la Copşa Mică? Combinatul de la Copşa Mică, din punct de vedere al autorizaţiilor de mediu, ani de zile funcţiona fără niciuna pentru că nu era o voinţă clară de a reglementa, iar compania utiliza toate căile să fugă de orice fel de document ce ar fi obligat-o la investiţii în protejarea mediului. Din fericire, acum lucrurile s-au schimbat. Nu mai au acum elementul de şantaj social care a funcţionat până în anul 2000. Dacă nu ne lăsaţi să funcţionăm, închidem combinatul şi concediem mii de oameni.
Când vom fi obligaţi să selectăm resturile menajere? Până la ora actuală sunt 86 de microregiuni, adică oraşe mici cu zonele rurale adiacente, în care se desfăşoară un proiect de colectare selectivă. Proiectul este administrat de companiile de salubritate. Oraşul cel mai avansat în ce priveşte colectarea selectivă a resturilor menajere este, la această oră, Braşovul.
V-aţi gândit vreodată că o să ajungeţi ministrul mediului la 30 de ani? Nu m-am gândit. Până la urmă e vorba de soarta omului. Înainte să mă decid să merg pe management şi inginerie, am vrut să mă fac geolog.
Ce i-aţi spune succesorului dumneavoastră în această poziţ ie? Să facă mai mult decât prevede procesul de integrare în Uniunea Europeană că trebuie să facem.
Ca ministru, ce notă v-aţi da? Faţă de ce-mi doresc eu, un 8. Există vreun ministru care merită nota 10 în acest guvern? Nu, dar 9 da. De 10 nu poate să fie nimeni, pentru că faci greşeli. Este imposibil să nu greşeşti.
Şi 9 cine ar putea să aibă? 9? Păi, de exemplu colegul meu de partid, Laszlo Borbely (n.r. - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor).
De obicei, colaboraţi cu organizaţiile ecologice neguvernamentale? Cred că în instituţiile oficiale nu există destulă expertiză. Cel mai bine afli despre ce trebuie făcut din zona acestor organizaţ ii şi a cercetării.
Ce credeţi despre Greenpeace? Cred că este o organizaţie utilă, chiar dacă nu are întotdeauna dreptate. Acţiunile lor au un mare impact mediatic, dar mai şi greşesc. Asta ştiu şi ei, pentru că discutăm destul de des.
Despre ce aţi discutat ultima dată? Ultimul subiect pe care l-am discutat a fost despre organismele modificate genetic. Şi ultima comunicare a fost una legată de Roşia Montană, unde eram de aceeaşi parte.
Recomandările noastre
