Florin Manolescu a încetat din viață ieri, 13 decembrie. Florin Manolescu a fost unul dintre cei mai importanți critici și istorici literari ai ultimilor decenii, dar și unul dintre profesorii emeriți ai Facultății de Litere bucureștene.

Florin Manolescu a studiat filologia în cadrul Facultății de Litere din București, iar din 1968 până în 2014, acesta a desfășurat o activitate academică susținută, predând literatură română atât în țară, cât și la Bochum, în Germania, unde s-a retras în 1993. În calitate de critic și istoric literar, Florin Manolescu s-a remarcat prin apropierea sa de literatura S.F., al cărei promotor a fost în anii 80, iar mai apoi prin atenția acordată literaturii exilului românesc, pe care a studiat-o timp de decenii, dar și interferențelor literaturii române și germane cu alte domenii conexe. Este autorul volumelor „Caragiale și Caragiale”, „Jocuri cu mai multe strategii” și „Enciclopedia exilului literar românesc, 1945-1989”. Scriitori, reviste, instituții, organizații”, două dintre cele mai valoroase lucrări de critică, respectiv, istorie literară publicate în ultimele decenii în România. Florin Manolescu a semnat cronici literare în cele mai importante reviste de literatură din țară și a colaborat cu studii la Analele Universității București, Limbă și literatură, Cahiers roumains d’études littéraires, Euresis. Cahiers roumains d’études littéraires (serie nouă), Revista de istorie şi teorie literară, Rumänische Rundschau, Manuscriptum, Caiete critice, Colecţia Povestiri Ştiinţifico- Fantastice.

Volume publicate: „Poezia criticilor” (1971), „Literatura S.F.” (1980), „Caragiale și Caragiale”, „Jocuri cu mai multe strategii” (1983), „Litere în tranziție” (1998), „Misterul camerei închise. Nouă povestiri incredibile” (2002), „Enciclopedia exilului literar românesc, 1945-1989. Scriitori, reviste, instituții, organizații” (2003), „Mentaliștii. Alte nouă povestiri incredibile” (2009), „Cu ochii pe mine. Jurnal român-german, 1995” (2010), „Il gatto e l'astronomo” (2013).