Proprietar pe o casă inexistentă în acte

Proprietar pe o casă inexistentă în acte

Un decret de expropriere din 1989, semnat de Nicolae Ceauşescu, care nu a mai fost pus în aplicare, l-a lăsat fără terenul de sub casă pe ploieşteanul Constantin Dima.

În 1983, bărbatul, acum în vârstă de 75 de ani, a cumpărat o casă în centrul oraşului, pe care s-a crezut proprietar până în luna februarie a acestui an.

„La acea vreme, statul nu îţi dădea voie să cumperi şi terenul de sub casă, dar eu mi-am plătit în fiecare an taxele şi impozitele la bugetul local, chiar şi pentru terenul de 188 de metri pătraţi. După Revoluţie, trebuia ca primăria să îmi dea terenul, aşa cum cerea Legea nr. 18 din 1991, dar acest lucru nu s-a întâmplat“, spune Constantin Dima.

În februarie, anul acesta, a fost refuzat când a solicitat oficial Primăriei Ploieşti să i se recunoască legal titlul de proprietate. „În răspuns este invocat un decret semnat de Ceauşescu în noiembrie 1989, în care apar pe lista expropriaţilor pentru construcţia unor blocuri. Habar nu aveam că a existat aşa ceva, dar oricum decretul nu a mai fost pus în aplicare, că a venit Revoluţia. Practic, eu locuiesc într-o casă suspendată în aer, pentru că terenul pe care a fost construită nu mai există!“, reclamă ploieşteanul. El a dat autorităţile locale în judecată, dar la prima instanţă, demersul pensionarului a fost respins, deşi, potrivit unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, „dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriaţi, foştii proprietari pot cere retrocedarea lor“.

Reprezentanţii Primăriei Ploieşti susţin că pensionarul poate primi terenul doar în urma unei sentinţe judecătoreşti.

„Doar justiţia hotărăşte de partea cui e dreptatea, dar în documentele noastre terenul figurează ca făcând obiectul unei exproprieri“, a spus Gheorghe Bratosin, şeful Direcţiei Evidenţa şi Valorificarea Patrimoniului din cadrul Primăriei Ploieşti. Pe această listă a exproprierilor figurează şi Biserica „Sfinţii Împăraţi“, pe care comuniştii nu au mai apucat să o demoleze.

Ne puteți urmări și pe Google News