Este un centru privat, aflat în contract cu Casa de Asigurări, astfel că pacienții nu plătesc tratamentul și investigațiile oncologice prevăzute în legislație. Experiența și rezultatele de necontestat ale conf. dr. Michael Schenker, cel care conduce echipa medicală a Centrului oncologic Sf. Nectarie, au făcut ca numărul pacienților să tot crească, iar Craiova să devină un punct important pe harta medicală a zonei de sud-vest a României.

După dotarea cu unicul aparat de radioterapie de ultimă generație din țară, acum „Sfântul Nectarie” devine primul centru din țară care a gândit un proiect prin care aduce în viața pacienților bolnavi de cancer exerciții yoga. Rezultatele benefice alte terpiei prin yoga au fost consemnate într-o multitudine de studii occidentale. În acestea se arată că practica regulată de yoga are un potențial ridicat pentru îmbunătățirea calității vieții la pacienții oncologici.

Terapia prin yoga ajută pacienții oncologici pentru că yoga reduce anxietatea, depresia și chiar efectele secundare ale tratamentelor, spune onco-psihologul Ramona Schenker, managerul Centrului de Oncologie „Sf. Nectarie” din Craiova. Cel care se va ocupa de organizarea spațiului din centru și de pacienții care vor dori să se înscrie la aceste exerciții terapeutice este un instructor yoga acreditat de Yoga Alliance.

„Această categorie de pacienți are o nevoie crescută de armonie între corp și trăirile emoționale. Datorită tratamentelor specifice se confruntă cu efecte secundare somatice și psihice. Practica yoga poate regla simptomele fizice și să le elibereze pe cele psihice. Reduce anxietatea și depresia, reduce efectele secundare ale tratamentelor, crește mobilitatea scheletului osos, crește imunitatea organismului, toate acestea favorizând o evoluție pozitivă a bolii oncologice”, spune onco-psihologul și psihoterapeutul Ramona Schenker.

Ce spune psihologul despre frecventa întrebare a pacientului: De ce m-am îmbolnăvit?

Din perspectiva specializării sale, psihologul Ramona Schenker atenționează că sunt foarte mulți pacienți oncologici care au nevoie frecventă de reconfirmări în ceea ce privește stilul de viață și siguranța unei evoluții favorabile după ce s-a confruntat cu acest tip de diagnostic. Frecvent, există întrebări legate de cauza îmbolnăvirii lor.

„Acest tip de întrebare este însoțită, adesea, de un comportament non-verbal care denotă furie și mâhnire. De fapt, în spatele acestor întrebări stă teama de a nu avea controlul asupra evoluției diagnosticului și tratamentului, dependența de medici, investigații și tratament. Pacienții care ajung în cabinetul de psihologie vin fie la indicația medicului curant, fie la indicația familiei, sau din proprie inițiativă. Un procent mic de pacienți, maxim 5%, vin la indicația familiei. În general, această categorie de pacienți nu ajung decât o singură dată în cabinet. Motivul este că pacientul respectiv nu consideră că ajutorul psihologic poate să îi fie de folos. În acest caz putem să intervenim printr-o minimă consiliere psihologică. Este bine că unele familii constientizează implicația factorului psihologic în boala oncologică. Pe de altă parte, unele familii recurg și la această metodă din dorința de a fi ele impăcate că au făcut tot ce le-a stat în putință pentru pacientul în cauză. Este, de fapt, un mecanism de apărare a lor împotriva suferinței familiale. Concluzia este că dacă un pacient care apelează la ajutorul psihologic nu este convins că are nevoie de ajutor și acest ajutor poate avea rezultate, efectele demersului psihoterapeutic nu sunt observabile”, sunt concluziile doamnei Schenker, un practician în domeniul psihologiei pacientului bolnav de cancer.