Drapelul României. Sursa foto: Dreamstime
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Un proiect de lege inițiat de AUR și susținut de parlamentari din mai multe partide, care prevede proclamarea zilei de 26 iunie drept Ziua Drapelului Național al României, a fost introdus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților pentru ședințele din 8 și 9 septembrie 2026, deși comisiile raportoare nu au întocmit încă un raport asupra inițiativei. Proiectul, adoptat tacit de Senat în 2023, prevede o serie de obligații pentru autorități, instituții de învățământ, unități militare și instituții media, dar și sancțiuni care ajung până la 30.000 de lei.
Printre cele mai controversate prevederi se numără obligația oficialităților participante la ceremonia de celebrare a Zilei Drapelului Național de a săruta Drapelul României. Refuzul unui oficial de a îndeplini această obligație ar putea fi sancționat cu amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.
Inițiativa legislativă prevede, de asemenea, amenzi de până la 20.000 de lei pentru instituțiile media audio-vizuale care nu alocă, în ziua de 26 iunie, cel puțin 30 de minute din grila de programe pentru marcarea Zilei Drapelului Național. În cazul autorităților locale care nu stabilesc, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii, un loc public denumit „Piața Tricolorului”, sancțiunea poate ajunge la 30.000 de lei.
Traseul legislativ al proiectului privind Drapelul României
Propunerea legislativă a fost inițiată de parlamentari AUR și este semnată și de aleși aparținând PSD, PNL, grupului minorităților naționale, precum și de parlamentari neafiliați.
Proiectul, care are ca obiect proclamarea zilei de 26 iunie drept Ziua Drapelului Național al României, a fost depus în Parlament în anul 2023.
Senatul a adoptat inițiativa legislativă la data de 26 iunie 2023, ca urmare a depășirii termenului constituțional de adoptare. Astfel, proiectul a fost considerat adoptat tacit, fără să fie supus dezbaterii și votului în plenul Senatului, și a fost transmis Camerei Deputaților, care este for decizional.
În Camera Deputaților, proiectul a primit, în anul 2025, un aviz favorabil din partea Comisiei juridice. În același an, Comisia pentru învățământ a emis un aviz negativ.
Comisiile care au responsabilitatea întocmirii raportului — Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare — nu au finalizat însă raportul asupra propunerii legislative.
Cu toate acestea, proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, sub rezerva depunerii raportului, pentru ședințele programate în zilele de 8 și 9 septembrie 2026.
Ce prevede proiectul de lege
Inițiatorii propun ca ziua de 26 iunie să fie proclamată oficial drept Ziua Drapelului Național al României.
Potrivit textului proiectului, această zi ar urma să fie considerată o sărbătoare a întregii societăți românești și să fie marcată de toate autoritățile publice și instituțiile statului român.
„Ziua Drapelului Național al României este o sărbătoare a întregii Societăți Românești și va fi organizată de toate autoritățile publice și instituțiile statului român”, se arată în propunerea legislativă.
Cu această ocazie, autoritățile și instituțiile publice ar urma să organizeze programe și manifestări cultural-educative dedicate istoriei României, precum și temelor referitoare la continuitatea, identitatea și demnitatea națiunii române.
Proiectul instituie obligații și pentru instituțiile media audio-vizuale, atât publice, cât și private. Acestea ar trebui să aloce în grila de programe un interval de cel puțin 30 de minute, pe parcursul zilei de 26 iunie, pentru programe dedicate Zilei Drapelului Național.
În același timp, în toate unitățile militare care aparțin Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională ar urma să fie organizate ceremonii militare specifice, în conformitate cu regulamentele privind onorurile și ceremoniile militare, precum și cu regulamentele proprii de ordine interioară.
Ceremonii obligatorii în școli pentru Drapelul României
Propunerea legislativă stabilește obligații și pentru unitățile de învățământ preuniversitar.
În toate școlile, Ziua Drapelului Național al României ar urma să fie marcată la începutul cursurilor printr-o ceremonie de ridicare a Drapelului pe catarg, în locul stabilit pentru acest scop.
Excepția ar interveni în situația în care data de 26 iunie ar fi o zi nelucrătoare.
Ceremonia s-ar desfășura sub autoritatea directă a directorilor unităților de învățământ și în prezența corpului didactic.
Ceremonii în ambasade și consulate
Proiectul prevede că Ziua Drapelului Național ar trebui să fie marcată și în toate ambasadele și consulatele României.
În acest scop, ar urma să fie organizată o conferință dedicată semnificației zilei, la care să participe reprezentanți ai comunităților de români din statele respective.
La începutul conferinței, în prezența ambasadorului sau, după caz, a consulului, precum și cu participarea personalului ambasadei ori consulatului, Drapelul Național al României ar urma să fie ridicat pe catarg, în acordurile Imnului Național.
Locul de amplasare a catargului ar urma să fie stabilit de fiecare ambasador sau consul, în funcție de condițiile concrete, și aprobat de instituția competentă din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Drapelul României. Sursa foto: Arhiva EVZ
Ceremoniile din 26 iunie
Potrivit proiectului, ceremoniile consacrate Zilei Drapelului Național s-ar desfășura în data de 26 iunie pe întreg teritoriul României, precum și în ambasadele și consulatele României din străinătate.
Ceremoniile ar urma să înceapă la ora 11.00.
Guvernul și autoritățile administrației publice locale ar avea obligația de a lua măsurile necesare pentru ca, în această zi, Drapelul Național al României să fie arborat în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 și ale Hotărârii Guvernului nr. 1157 din 21 noiembrie 2001, cu modificările și completările ulterioare.
În municipiul București și în municipiile reședință de județ, ceremonia publică ar urma să se desfășoare în „Piața Tricolorului”.
Pentru municipiul București și județul Ilfov, proiectul prevede existența unei singure „Piețe a Tricolorului”.
„Piața Tricolorului”, obligatorie în municipii
Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale ale municipiilor reședință de județ ar trebui să adopte hotărâri prin care să stabilească locul public ce va purta denumirea de „Piața Tricolorului”.
Hotărârile ar urma să fie adoptate la propunerea primarilor și în acord cu comandanții de garnizoană, în termen de cel mult 45 de zile de la promulgarea legii.
Proiectul precizează că „Piața Tricolorului” trebuie să fie amplasată, pe cât posibil, în apropierea sediilor autorităților administrației publice locale.
Denumirea pieței ar urma să fie indicată printr-o plăcuță amplasată într-un loc vizibil, cu respectarea reglementărilor în vigoare.
Drapelul, depus la biserică și sfințit înaintea ceremoniei
Inițiativa legislativă stabilește în detaliu inclusiv modul în care ar trebui pregătit Drapelul Național înaintea ceremoniei.
Drapelul care urmează să fie ridicat pe catarg ar trebui depus, în seara zilei de 25 iunie, într-o biserică aflată în incinta unei unități militare sau într-o biserică ce are tradiții și semnificații istorice pentru comunitatea locală.
Biserica ar trebui să fie situată în apropierea „Pieței Tricolorului”.
În dimineața zilei de 26 iunie ar urma să fie oficiată o slujbă oficială de sfințire a Drapelului Național.
După ceremonie, Drapelul ar urma să fie ridicat pe catarg și să rămână arborat până în seara zilei de 25 iunie a anului următor.
La ora 18.00, în cadrul unei ceremonii organizate în prezența comandantului gărzii de onoare și a unui trompet, Drapelul ar urma să fie coborât, desprins de pe catarg, împăturit și preluat de garda Drapelului, pe semnalul „STINGEREA”.
La această ceremonie ar trebui să participe obligatoriu prefectul și comandantul garnizoanei sau înlocuitorii legali ai acestora.
Participarea obligatorie a oficialităților
Proiectul prevede că ceremonia militară de înălțare a Drapelului Național al României ar urma să aibă loc în prezența obligatorie a conducătorilor autorităților administrației publice centrale și locale sau a persoanelor desemnate legal să îi înlocuiască.
Textul proiectului stabilește inclusiv succesiunea protocolară a ceremoniei.
Mai întâi, persoana oficială sau persoana desemnată ar ocupa locul stabilit în dispozitiv.
Ulterior, ar urma să fie prezentată hotărârea Consiliului Municipal prin care locului de desfășurare a ceremoniei i-a fost atribuită denumirea de „Piața Tricolorului”. Prezentarea acestei hotărâri s-ar face o singură dată, cu ocazia inaugurării și atribuirii denumirii.
Ar urma apoi rostirea alocuțiunilor evocatoare și a mesajelor referitoare la semnificația Zilei Drapelului Național.
După încheierea ultimei alocuțiuni, oficialitățile ar urma să primească Drapelul Național.
În timpul intonării „Onorului la Drapel”, Drapelul ar fi adus la catargul de arborare, unde s-ar desfășura operațiunile pregătitoare pentru ridicarea acestuia.
În această etapă, ultimii doi militari din dispozitivul de gardă a Drapelului ar urma să țină pânza întinsă între ei, în poziție orizontală, la nivelul centurii.
Binecuvântarea și sărutarea Drapelului
Unul dintre cele mai controversate momente prevăzute de proiect este ceremonia religioasă și obligația oficialităților de a săruta Drapelul.
Potrivit textului propus, preotul militar sau ierarhul bisericesc s-ar așeza în fața Drapelului și ar rosti o formulă de binecuvântare.
După rostirea acesteia, preotul militar sau ierarhul bisericesc ar face semnul Crucii asupra Drapelului cu Sfânta Cruce ținută în mâna dreaptă și ar săruta pânza Drapelului.
Ulterior, preotul ar rămâne în partea dreaptă a Drapelului, cu Sfânta Cruce ținută în dreptul pieptului.
În același timp, comandantul garnizoanei sau al Comenduirii Garnizoanei s-ar poziționa în partea stângă a Drapelului, față în față cu preotul militar sau ierarhul bisericesc, în poziția „SALUT”.
După acest moment, oficialitățile prezente la ceremonie ar ieși din dispozitiv și s-ar așeza în linie, cu fața către Drapel, la o distanță de minimum trei metri.
Fiecare oficial ar trebui apoi să sărute Drapelul Național, în ordinea stabilită de reprezentarea protocolară, după care oficialii ar rămâne în aceeași linie, cu fața către Drapel.
La finalul acestui moment, comandantul garnizoanei sau al Comenduirii Garnizoanei ar săruta, la rândul său, pânza Drapelului și, împreună cu preotul militar sau ierarhul bisericesc, s-ar poziționa la marginile liniei în care se află oficialitățile.
Drapel. Sursa foto: Pixabay
Imnul și defilarea gărzii de onoare la Drapelul României
După finalizarea ceremoniei de sărutare a Drapelului, în dispozitivul format ar urma să fie intonat Imnul Național al României, atât vocal, cât și instrumental.
În același timp, ar începe înălțarea Drapelului Național pe catarg.
După ridicarea Drapelului, oficialitățile prezente ar primi defilarea gărzii de onoare și onorul muzicii militare.
La organizarea dispozitivului de primire a defilării ar trebui să se țină cont de existența unui spațiu liber între participanți și zona catargului, astfel încât persoanele participante să nu ajungă să ofere spatele Drapelului Național.
Amenzi de până la 30.000 de lei
Proiectul prevede și un capitol distinct privind sancțiunile pentru nerespectarea obligațiilor instituite prin lege.
Astfel, anumite fapte sunt definite în proiect drept infracțiuni și sancționate cu amendă.
Pentru încălcarea obligației Consiliului General al Municipiului București, respectiv a consiliilor locale ale municipiilor reședință de județ de a stabili, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii, locul public denumit „Piața Tricolorului”, amenda prevăzută este cuprinsă între 10.000 și 30.000 de lei.
Aceeași obligație presupune ca „Piața Tricolorului” să fie amplasată, pe cât posibil, în apropierea sediilor autorităților administrației publice locale, iar denumirea să fie marcată printr-o plăcuță amplasată într-un loc vizibil.
O altă sancțiune, cuprinsă între 1.000 și 2.500 de lei, ar putea fi aplicată persoanei desemnate pentru menținerea în stare corespunzătoare a Drapelului Național arborat în „Piața Tricolorului”, în cazul în care acesta este menținut într-o stare deteriorată.
Pentru refuzul unui oficial participant la ceremonie de a săruta Drapelul Național, proiectul prevede o amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.
De asemenea, instituțiile media audio-vizuale, publice sau private, care nu respectă obligația de a aloca cel puțin 30 de minute din grila de programe pentru marcarea Zilei Drapelului Național ar putea fi amendate cu sume cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei.
Constatarea contravențiilor prevăzute la literele a), b) și c) din articolul referitor la sancțiuni ar urma să fie făcută de Instituția Prefectului, prin organele legal abilitate din subordinea sa.
În cazul încălcării obligației impuse instituțiilor media, constatarea contravenției ar urma să fie realizată de Consiliul Național al Audiovizualului.
Refuzul participării, considerat abuz în serviciu
Proiectul merge mai departe și prevede răspundere penală pentru reprezentanții autorităților publice care refuză să participe la ceremonia de celebrare a Zilei Drapelului Național.
Potrivit textului propunerii legislative, ar constitui abuz în serviciu, urmând să fie sancționat conform legii penale, refuzul explicit sau sustragerea voluntară a reprezentantului unei autorități publice care are atribuții stabilite prin lege de la participarea la ceremonia de celebrare a Zilei Drapelului Național al României.
În forma propusă, proiectul instituie astfel nu doar o nouă zi oficială de celebrare a Drapelului Național, ci și un set amplu de obligații pentru autorități, instituții publice, școli, unități militare, reprezentanțele diplomatice și instituțiile media.
Inițiativa urmează să fie analizată de Camera Deputaților, în condițiile în care forul decizional nu are, la momentul înscrierii pe ordinea de zi, raportul final al comisiilor raportoare. Proiectul figurează pe ordinea de zi a plenului din 8 și 9 septembrie 2026 sub rezerva depunerii acestui raport.
Recomandările noastre
