Programul Guvernului Mureșan: privatizarea TAROM, restructurări în Poliție și reducerea numărului de parlamentari

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Privatizarea TAROM, listarea unor pachete de acțiuni deținute de stat, reorganizarea Poliției și interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sistemul public se numără printre măsurile incluse în forma de lucru a programului de guvernare pregătit pentru Cabinetul Mureșan. Documentul cuprinde 364 de măsuri în 26 de capitole și poate suferi modificări înainte de forma finală, potrivit Mediafax.

Programul prevede privatizarea TAROM

TAROM ar urma să intre într-un proces de „privatizare competitivă, cu termen”, iar compania nu ar mai beneficia de noi fonduri publice.

„Niciun leu public nou, nici direct, nici mascat în datorii neplătite către alte companii de stat”, se arată în programul de guvernare.

Conexiunile aeriene considerate esențiale ar urma să fie menținute prin contracte de serviciu public, accesibile oricărui operator care îndeplinește condițiile stabilite.

Măsura este legată de sprijinul financiar primit de TAROM în 2024, când Comisia Europeană a aprobat un ajutor de restructurare de până la 95,3 milioane de euro. Planul asociat acestui sprijin include reducerea costurilor, reînnoirea flotei și limitarea capacității companiei până la finalul anului 2026.

Companiile de stat ar urma să primească o decizie privind viitorul lor

Programul propune o evaluare a companiilor aflate în subordinea administrației centrale. În maximum 12 luni, fiecare dintre acestea ar urma să primească o direcție clară: listare la bursă, privatizare, concesiune, menținerea statutului de monopol natural sau închidere.

Companiile care au pierderi timp de doi ani consecutiv ar urma să fie evaluate independent și încadrate în categorii de la A la E. Pentru societățile din categoriile D și E ar trebui stabilită, în maximum șase luni, o soluție privind redresarea, realizarea unui parteneriat public-privat sau lichidarea.

Programul prevede și listarea unor pachete din companiile care administrează Aeroportul Otopeni și Portul Constanța.

Tarom. Sursa foto: Pixabay

Cumulul pensiei cu salariul la stat ar urma să fie interzis

O altă măsură vizează interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sistemul public. Programul include și eliminarea pensionării anticipate în sistemele în care ieșirea din activitate are loc prea devreme.

Pentru angajații din apărare, ordine publică și siguranță națională este prevăzută recalcularea pensiilor în funcție de contribuție și vechime. Particularitățile profesionale ar urma să fie reflectate prin vârsta standard de pensionare și condițiile de muncă.

Numărul parlamentarilor ar urma să fie redus

Documentul prevede reducerea numărului de parlamentari cu 13%, în funcție de datele recensământului din 2021 și cu păstrarea actualului sistem electoral.

Programul propune și limitarea numărului de secretari de stat la cel mult trei pentru fiecare minister. Instituțiile și agențiile centrale cu atribuții similare ar urma să fie comasate atunci când există atribuții suprapuse.

Programul fiscal urmărește reducerea deficitului

În domeniul fiscal, Cabinetul Mureșan își propune reducerea deficitului pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană, fără introducerea unor impozite noi. Măsurile ar urma să se bazeze pe reducerea cheltuielilor, îmbunătățirea colectării și utilizarea fondurilor europene.

Programul prevede că modificările Codului fiscal ar trebui adoptate prin lege, iar între publicarea unei modificări și intrarea sa în vigoare să existe cel puțin șase luni.

Pensiile și alocațiile ar urma să fie indexate în 2027, dacă ținta privind deficitul este respectată și există avizul Consiliului Fiscal.

În forma de lucru consultată nu apare însă o prevedere explicită privind revenirea TVA la 19% și nici o măsură distinctă referitoare la indexarea salariului minim.

OECD nu apare explicit în document

Forma de lucru a programului nu include o referire explicită la finalizarea procesului de aderare a României la OECD.

Reducerea sărăciei nu este prezentată ca obiectiv distinct, însă documentul cuprinde măsuri privind ajutoarele sociale, locuințele sociale, sprijinul pentru persoanele vulnerabile și creșterea ocupării.

Programul urmărește și majorarea numărului de locuri de muncă, astfel încât să existe posibilitatea reducerii poverii fiscale aplicate veniturilor salariale.

Poliția Română și Poliția de Frontieră ar urma să fie integrate

Programul propune o reorganizare amplă a structurilor din Ministerul Afacerilor Interne. Poliția Română, Poliția de Frontieră și componenta operativă a Inspectoratului General pentru Imigrări ar urma să fie integrate treptat într-o structură națională unică de aplicare a legii.

Pașapoartele, evidența persoanelor, permisele auto, înmatriculările și componenta administrativă a Imigrărilor ar urma să fie reunite într-o Autoritate Națională pentru Servicii Publice.

Digitalizarea administrației ar urma să fie coordonată de la nivelul Guvernului

Programul prevede crearea unui centru unic pentru coordonarea digitalizării administrației, aflat în subordinea premierului.

Este propus și postul de Chief Digital Government Officer, destinat unui specialist apolitic cu experiență în sectorul privat. Echipa acestuia ar urma să beneficieze de o salarizare raportată la nivelurile din industrie.

Programul mai prevede ca soluțiile digitale care nu respectă standardele naționale să nu mai primească finanțare de la bugetul de stat sau din fonduri europene.

Guvernul propune o structură pentru combaterea ingerințelor externe

Cabinetul Mureșan ar urma să înființeze o structură centrală de comunicare strategică, denumită STRATCOM, destinată coordonării răspunsului instituțiilor statului la ingerințe externe și operațiuni coordonate de manipulare.

Este prevăzut și un consiliu consultativ la care să participe reprezentanți ai presei, universităților, mediului de cercetare și organizațiilor de fact-checking. Un centru tehnic permanent ar urma să identifice și să analizeze ingerințele externe.

Cheltuielile pentru apărare ar putea ajunge la 5% din PIB

Programul stabilește ca obiectiv creșterea treptată a cheltuielilor și investițiilor în apărare până la 5% din PIB, în funcție de evoluția situației de securitate și de deciziile NATO și UE.

Din această sumă, 3,5% din PIB ar urma să fie alocat cheltuielilor de bază pentru apărare, iar 1,5% investițiilor și cheltuielilor conexe. Printre priorități se regăsesc apărarea antiaeriană și antirachetă, capabilitățile navale, sistemele fără pilot și muniția.

Programul prevede măsuri pentru românii care revin din Diaspora

Românii din Diaspora care aleg să se întoarcă în țară ar urma să beneficieze de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă sau pentru deschiderea unei afaceri. Printre instrumentele propuse se află microcreditele și granturile.

Documentul include și reorganizarea instituțiilor care gestionează relația cu românii din străinătate, precum și măsuri pentru recunoașterea calificărilor obținute peste hotare.

Programul de guvernare aflat în lucru poate fi modificat înainte de prezentarea variantei finale și de supunerea acesteia votului Parlamentului.