Petrom ar putea fi constrânsă, în curând, să plătească noi dări la stat.
Impozitul pe profiturile excepţionale este o taxare cunoscută, de când a fost introdusă de laburiştii din Marea Britanie în 1975, sub denumirea de „taxa Robin Hood“. Ceea ce o deosebeşte de restul impozitelor este faptul că banii adunaţi de la companiile care fac profituri foarte mari din extracţia zăcămintelor naturale sunt folosiţi pentru susţinerea persoanelor nevoiaşe.
Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) susţine „taxa Robin Hood“ pentru firmele care extrag resurse naturale şi care înregistrează profituri uriaşe datorită scumpirii petrolului. „Profitul excepţional este profitul echivalent cu un câştig la Loterie. Petrom şi-a crescut profiturile fără să fi crescut volumul extracţiilor sau investiţiile“, a declarat Florin Pogonaru, preşedintele AOAR, ieri, la o conferinţă de presă. Compania nu comentează În opinia reprezentanţilor săi, spre deosebire de companiile din alte state care extrag petrol, Petrom plăteşte taxe şi redevenţe foarte mici. Dan Pazara, purtătorul de cuvânt al Petrom, principala societate vizată de acest impozit, preferă să comenteze doar după ce propunerea oamenilor de afaceri va deveni lege. „Impozitarea intră în atribuţiile guvernului, iar noi ne supunem sistemului de taxare din ţara în care operăm. De aceea nu putem spune dacă suntem sau nu de acord cu propunerea AOAR“, ne-a declarat reprezentantul Petrom.
Un impozit similar a fost introdus, luna trecută, în Italia. Acolo, nivelul impozitului se stabileşte în funcţie de redevenţele plătite de companii. În plus, în state precum Ungaria, Luxemburg şi Slovenia există în prezent dezbateri referitoare la adoptarea unei asemenea taxe. Potrivit lui Pogonaru, în cadrul Consiliului European a existat chiar propunerea ca o asemenea taxă să se aplice unitar în toate statele membre UE, însă nu a fost acceptată. Apărăm impozitele Renault Preşedinţia franceză a Comisiei Europene a propus o nouă modalitate de calcul şi de distribuire a impozitului companiilor, referitor la care oamenii de afaceri cer poziţia autorităţilor. Conform preşedintelui AOAR, ‘se discută introducerea unor sisteme de impozitare care prevăd fie plata tuturor impozitelor de către o companie în ţara în care produce, urmând să se facă o relocare a profiturilor şi în ţara de origine, fie o plată a tuturor taxelor în ţara de unde provine“.
În acest fel, autorităţile europene încearcă să limiteze transferul profiturilor în zonele cu fiscalitatea cea mai redusă. În urma dezbaterilor la nivel european, se va decide dacă va exista un sistem unic pentru toate companiile sau ele vor putea alege unde să plătească taxele. „S-ar putea ca Renault să hotărască să plătească toate impozitele în România, datorită cotei unice de impozitare de 16%, şi să vireze în Franţa o sumă în compensare sau va plăti impozitele în Franţa şi compensare în România“, a explicat implicaţiile acestor dezbateri pentru România Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR. ABUZURI Împotriva variantei „după caz“ Oamenii de afaceri au demarat, ieri, o serie de discuţii cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare privind adoptarea unor măsuri fiscale în perioada următoare. AOAR susţine revederea Codului Fiscal, a Codului de Procedură Fiscală şi a normelor de aplicare aferente, pentru a elimina textele „inutile“, care nu fac decât să genereze „confuzii şi interpretări“. Un exemplu în acest sens este expresia „după caz“, dar şi alte fraze care nasc „neînţelegeri şi chiar abuzuri în procesul de control“ din partea autorităţilor, a afirmat Cristian Pârvan. PROPUNERI Lupta cu birocraţia din administraţie Reprezentanţii AOAR susţin că dacă activitatea administraţiei centrale şi locale ar fi informatizată, cheltuielile în acest sector s-ar diminua cu 10%, iar nivelul corupţiei ar scădea. Printre priorităţile pe care le susţin oamenii de afaceri se mai numără realizarea unei strategii fiscale pentru anii 2009-2013, precum şi respectarea strictă a perioadei de cel puţin şase luni înainte ca orice modificare fiscală să intre în vigoare. De asemenea, întreprinzătorii români insistă ca autorităţile să fie obligate să prezinte evaluări de impact înainte ca o anumită măsură fiscală să devină obligatorie.