Procurorul General Niţu vrea legea cartelelor pre-pay cu preţul limitării dreptului la corespondenţă

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat joi, la sediul CSM, că este nevoie neapărat de legea privind cartelele preplătite şi retenţia datelor şi că trebuie să primeze dreptul la viaţă chiar cu diminuarea sau cu îngrădirea în limite legale a dreptului la corespondenţă şi comunicare.

Referitor la cât de sensibilă este acea linie între interesul public privind prevenirea actelor de terorism şi violarea drepturilor fundamentale ale individului, şeful Ministerului Public a precizat că trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului, dreptul la corespondenţă, la comunicare, să nu te imixtionezi ca autoritate a statului şi să nu îngrădeşti astfel de drepturi.

Dreptul la viaţă este prioritar

"Pe de altă parte, haideţi să spunem, şi dreptul la viaţă este tot dreptul persoanelor, este dreptul nostru al tuturor, şi atunci, între dreptul la viaţă şi dreptul la secretul corespondenţei, bineînţeles alegem dreptul la viaţă, chiar cu diminuarea sau cu îngrădirea, în limite legale, bineînţeles, şi cu respectarea procedurilor legale, a dreptului la corespondenţă şi comunicare. (...) Cred că în actualul context şi celelalte instituţii implicate în elaborarea actelor normative, în promulgare, în controlul asupra constituţionalităţii vor avea o opinie puţin schimbată. (...) Acel echilibru, în opinia noastră, trebuie menţinut, dar având prioritate totuşi dreptul la viaţă. (...) Păi, dacă un titular de abonament e identificat şi dreptul lui nu a fost în niciun fel încălcat, atunci de ce cel care ia o cartelă preplătită ar fi ilegal să fie identificat? (...) Haideţi să păstrăm un echilibru, dar trebuie să avem în vedere că avem toţi nevoie de siguranţă", a susţinut Niţu, potrivit Agerpres.

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

Suntem în siguranţă

În contextul atacului din Paris, procurorul general a dat asigurări că România este în siguranţă. "În primul rând, vreau să vă spun că suntem în siguranţă. Acesta este principalul mesaj pe care vreau să vi-l transmit. (...) Şi suntem în siguranţă pentru că suntem în faza de prevenire a unor astfel de atrocităţi, pentru că altfel nu am cum să le spun, de acte teroriste. Suntem în siguranţă pentru că instituţiile statului care au atribuţii în acest sens îşi fac datoria. Noi, PÎCCJ, comunicăm foarte bine cu toate instituţiile parte ale sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului. (...) Vreau să vă spun că în ceea ce priveşte legislaţia, noi, pentru a putea realiza o prevenire eficientă, avem nevoie de instrumente (...) - legea privind cartelele preplătite, legea privind retenţia datelor. De ce am invocat aceste argumente şi aceste acte normative? Pentru că în prezent nu le avem, ştiţi foarte bine. Noi, la ora actuală, alături de alte instituţii, de MJ, de Ministerul Comunicaţiilor, suntem implicaţi în elaborarea unor alte acte normative. Vreau să transmit că avem nevoie neapărat de aceste acte normative, pentru că ele ne permit să cunoaştem foarte bine ce se întâmplă şi să anticipăm anumite manifestări, pentru că aţi văzut la Paris...", a explicat şeful MP.

Livia Stanciu îndeamnă la prudenţă

La rândul său, preşedinta Instanţei Supreme, Livia Stanciu, a declarat despre elaborarea unor astfel de acte normative că trebuie asigurat un echilibru între drepturi precum interesul public, siguranţa naţională şi încălcarea dreptului la viaţă privată.

"Nu îmi cereţi acum să-mi exprim un punct de vedere până ce nu văd şi proiectul de lege şi să văd concordanţa între proiectul propus şi deciziile care au fost date de CCR şi în raport de acestea, în mod cert voi avea un punct de vedere avizat. (...) Din punctul meu de vedere, fiecare reprezintă o valoare socială fundamentală şi, sigur, trebuie asigurat un echilibru între toate acestea, între toate cele trei pe care le-aţi enunţat (n.r. - interesul public, siguranţa naţională şi încălcarea dreptului la viaţă privată) iar modificările legislative, sigur, pe problemele punctuale acum vizavi de problematica anterioară (...), trebuie să fie strâns corelate şi cu apărarea acestor valori fundamentale", a afirmat şefa ÎCCJ.