Cine vrea să fie următorul procuror general al României. A început lupta pentru cea mai vânată funcție. Cutremur în justiție

Cine vrea să fie următorul procuror general al României. A început lupta pentru cea mai vânată funcție. Cutremur în justiție

Procuror general.Daniel Horodniceanu, fost șef al DIICOT, a declarat, joi, că și-a depus candidatura pentru postul de procuror general. La acest moment, în competiție pentru funcția de procuror general se mai află Augustin Lazăr, actualul procuror general, și procurorul Marian Drilea de la DIICOT Brașov. Termenul limită de depunere a candidaturilor este astăzi, ora 17.30.

Reamintim că Horodniceanu și-a depus candidatura și pentru funcția de procuror european din partea României, dar procedura de selecție a fost amânată de ministrul Justiției. Propunerile trebuiau trimise la Bruxelles până în 31 martie.

Pe data de 14 martie, ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat că a declanșat selecția pentru funcția de procuror general al României.

„Ministerul Justiţiei organizează, la sediul său din Bucureşti, str. Apolodor, nr. 17, sect. 5, cod 050741, în perioada 13.03.2019 - 5.04.2019, selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vacantă începând cu data de 28 aprilie 2019”, scrie pe siteul ministerului.

„Candidaţii pot depune cereri de înscriere, până la data de 28 martie 2019 (inclusiv), ora 17,30 la Direcţia resurse umane din Ministerul Justiţiei din Bucureşti, str. Apolodor, nr. 17, sect. 5, etajul 2 camera 6.

Cererile vor fi însoţite de următoarele înscrisuri:

  • declaraţiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10-11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific. Proiectul se va încadra într-o limită de 30 pagini, iar anexele nu vor putea depăşi 10 pagini. Planul şi anexele vor fi redactate cu caractere de mărimea 12, font Times New Roman, spaţiere la 1,5 rânduri;
  • un curriculum vitae al candidatului, conform modelului comun european;
  • minimum 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea;
  • ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a candidatului participant la selecţie;
  • orice alte înscrisuri relevante.
  • Lista persoanelor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviului se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina Internet a acestuia, la data de 29 martie 2019.
  • Candidaţii participanţi la selecţie vor susţine, în perioada 3-4 aprilie 2019, un interviu cu ministrul justiţiei care constă în:
  • susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie, sub următoarele aspecte:
  • prezentarea sintetică a unităţii/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie;
  • identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi în activitatea unităţii/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora;
  • propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a unităţii/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie;
  • compatibilitatea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, întocmit de candidatul participant la selecţie cu rolul şi funcţiile Ministerului Public;
  • verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând, în esenţă, capacitatea de organizare, asumarea responsabilităţilor, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa în modernizarea managementului unităţii/structurii, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare, capacitatea şi disponibilitatea de a lucra în echipă şi de a colabora cu colegii;
  • prezentarea viziunii asupra modului în care înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor;
  • prezentarea viziunii cu privire la atribuţiile funcţiei pentru care participă la selecţie în ceea ce priveşte coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii în general şi a unor fenomene specifice: criminalitate organizată, corupţie, evaziune fiscală etc.;
  • verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care participă la selecţie.
  • verificarea aspectelor legate de motivaţia, conduita, integritatea şi deontologia profesională, precum şi alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de candidatul participant la selecţie”, se mai arăta pe siteul MJ