Lipsa consensului asupra reformei electorale, economiei şi afacerilor europene face ca toate scenariile pentru guvernare să rămână în discuţie.

Viziunile diferite ale conservatorilor şi liberal-democraţilor, în special pe tema reformei electorale, păreau să stea ieri în calea unei coaliţii ce i-ar înlătura pe laburişti după 13 ani de guvernare. Conservatorii, care au câştigat cel mai mare număr de mandate parlamentare la scrutinul de joi (306), încearcă zilele acestea să ajungă la un compromis cu liberal-democraţii.

Învins, dar netulburat, premierul laburist Gordon Brown speră încă să se menţină la guvernare şi aşteaptă, la rândul său, ocazia de a încheia un acord cu cea de-a treia grupare de pe scena politică. În vreme ce pieţele financiare aşteaptă cu nerăbdare formarea unei coaliţii stabile care să purceadă la reducerea uriaşului deficit bugetar, negocierile înaintează precaut.

Delegaţiile conservatoare şi liberal-democrată s-au întâlnit ieri pentru a schiţa un proiect de acord, la o zi după întrevederea „constructivă” a liderilor David Cameron şi Nick Clegg. Această coaliţie ar reuni 363 de parlamentari, cu mult peste cei 326 necesari pentru o majoritate în Camera Comunelor.

Reforma electorală şi Europa

Deşi dornici să ajungă la guvernare, mai mulţi oficiali liberal-democraţi l-au presat pe Nick Clegg să nu cedeze în importanta chestiune a reformei electorale, scrie „The Independent”. Liberal-democraţii doresc trecerea la un sistem de vot proporţional, care ar aduce partidului mai multe voturi la scrutinele viitoare, dar conservatorii au sugerat că nu susţin reforma.

Chestiunile europene sunt un alt motiv de neînţelegere între Partidul Conservator, eurosceptic, şi cel Liberal-Democrat, eurofil. Cele două partide mai au diferende pe tema politicii economice, a apărării şi a imigraţiei, dar ar putea găsi opinii comune pe educaţie şi mediu. Declaraţiile făcute în ultimele zile au dat de înţeles că negocierile nu vor fi simple.

Deputatul conservator Graham Brady a avertizat că printre colegii săi există puţin entuziasm pentru o coaliţie în toată regula cu liberaldemocraţii. „Înclin spre un guvern minoritar”, a declarat Brady pentru postul BBC1, adăugând că sprijinul parlamentar al altor partide s-ar putea negocia în funcţie de fiecare vot în parte.

Cu sau fără Brown?

Negocieri alternative în vederea unei coaliţii a laburiştilor cu liberal-democraţii nu au avut încă loc. Presa a relatat însă o discuţie telefonică tensionată între Gordon Brown şi Nick Clegg, care sugera că acesta din urmă nu ar fi fericit într-o guvernare condusă de actualul premier.

Cele două partide susţin politici economice cu multe puncte comune. În chestiunea reformei electorale, laburiştii au dat de înţeles de la bun început că pot face concesii, ce ar include chiar organizarea unui referendum pentru consultarea populaţiei. O problemă este însă în continuare lipsa unei majorităţi stabile.

O coaliţie ce i-ar reuni pe laburişti, liberal-democraţi, singurul deputat al verzilor, un independent şi trei oameni din Partidul Social Democratic şi Laburist din Irlanda de Nord ar strânge doar 321 de parlamentari.