Evenimentul Zilei > Politica > Principesa Margareta a dedicat o seară aromânilor la Palatul Elisabeta. Se fac demersuri pentru o nouă Zi Națională
Principesa Margareta a dedicat o seară aromânilor la Palatul Elisabeta. Se fac demersuri pentru o nouă Zi Națională

Principesa Margareta a dedicat o seară aromânilor la Palatul Elisabeta. Se fac demersuri pentru o nouă Zi Națională

Ieri, la Palatul Elisabeta, a avut loc seara dedicată Societății de Cultura Macedo-Română. Alături de Majestatea Sa Margareta, s-a aflat Alteța Sa Regală, Principele Radu.

Printre personalitățile invitate s-au numărat academicianul Nicolae Saramandu, sportivul Gheorghe Hagi, economistul Stere Farmache, distinși profesori universitari și oameni de artă. Decanul de vârstă al delegației aromâne a fost economistul Nicolae Teju, în vârstă de 92 de ani, distins de Regele Mihai I în anul 1945, pentru activitatea sa civică.

La înființarea Societății de Cultură Macedo-Române, cei care au semnat ca membrii fondatori, o parte dintre ei, sunt astăzi eroi ai neamului românesc, după cum afirma actorul Ion Caramitru: „alături de capii Bisericii Ortodoxe Române de atunci, se numără: Principii Dimitrie și Ion Ghica, Ion Câmpineanu, Dimitrie Sturdza, Generalul Cristian Tel, Alexandru Odobescu, Ion Caragiale, Alexandru Davila, Nicolae Crețulescu, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, C.A. Rosetti, Vasile Alecsandri, Constantin Demetriade, Constantin Belimace, Ștefan Mihăileanu, Ștefan Mihăileanu, Constantin Djuvara, Nicolae Catargi și V.A.Urechie – care a fost și primul președinte al acestei societăți”.

„Împreună cu societatea civilă, cu oameni politici care sunt dispuși și care știu istoria și care vor binele acestui neam, ar fi bine, ca împrună să face demersuri pentru ca 10 mai să fie și Zi Națională – alături de 1 Decembrie. Ar fi bine pentru România, pentru societatea românească, ca și 10 mai să fie Zi Națională. Sunt și alte țări, cea mai apropiată este Ungaria, care are de fapt două zile naționale. Împreună cu Casa Regală să facem demersuri pentru a împlini până la urmă o dreptate istorică”, adeclarat Puiu Hașotti, membru al Senatului României.

În mesajul transmis cu ocazia celebrării Societății de Cultură Macedo-Română, Principele Radu a dat citire mesajului Majestății Sale Margareta:

„Anul acesta se vor împlini 140 de la înființarea Societății de Cultură Macedo-Române. La 23 septembrie 1879, sub domnia Principelui Suveran Carol I. Există însă un al doilea motiv pentru care ne aflăm astăzi împreună în Sala Regilor de la Palatul Elisabeta. Pe 9 mai 1905, sultanul Abdul Hamid al II-lea, a semnat decretul imperial prin care românii de la sudul Dunării au obținut recunoașterea drepturilor etnice din cadrul Imperiului Otoman. Decretul a fost publicat a doua zi, chiar pe 10 mai, 1905.

România care își câștigase independența cu trei decenii înainte, a putut deci susține cauza conaționalilor săi în fața Imperiului aflat în decădere. Încă din anul semnării decretului sultanului, aromânii au mulțumit Regelui Carol I pentru ajutorul politic și diplomatic pe care l-au primit. Aromâniu au câștigat multe din drepturile lor, prin propia forță, apărându-și identitatea în fața greutăților timp de mai multe secole. Ce leagă fiecare membru al comunității la a-și respecta trecutul este expresia unității lor. Ulterior recunoașterii politice, aromânii s-au apropiat tot mai mult de țara noastră. Peste tot unde s-au așezat s-au remarcat prin coeziune, bună gospodărie,un nivel înalt de educație și prin calitatea produselor pământului pe care l-au cultivat. În zilele noastre comuitatea dumneavostră este rpezentă în toate sferele culturale, științifice și economice ale țării noastre, dând României perosnalități recunoscute pe plan internațional.

Dedicat această seară Societății Culturale Macedo-Române, o academie a aromânilor. Dar și zilei de 10 mai, ca zi în care frații noștri de la sudul Dunării și-au dobândit recunoașterea civică și politică. Să nu uităm însă, că multe dintre comunitățile macedo-române trăiesc astăzi în locurile lor de origine și deci ele, ar trebui ajutate să-și trăiască mai departe identitatea și cultura așa cum au făcut-o strămoșii noștri. După modelul înaintașilor să ne îndreptăm energiile către recunoașterea și respectarea latinității sud dunărene în zilele noastre și în secolele ce vor urma”.

Ion Caramitru, actor de teatru și film și regizor, actualul președinte al acestei societăți, a amintit câteva momente importante ale existenței acesteia. „Societatea de Cultură Macedo-Română, cunoscută ca persoană juridică prin legea votată de forumurile legiuitoare și promulgată prin înalt decret domnesc cu numărul 1298, pe 15 aprilie 1880. În 1925 a însemnat colonizarea a 35.000 de aromâni în Cadrilaterul românesc de atunci, în care au putut trăi numai 15 ani până când, prin efectul înțelegerilor internaționale și mai precis prin efectul Pactului Ribbentrop-Molotov să fie scris să părăsească teritoriul care fost redat Bulgariei și să vină în Regat și să întâlnească Regimul Comunist și să populeze și la propriu și la figurat pușcăriile comuniste. În 25 de ani, aromânii noștri au pierdut totul de trei ori.

Este istoria familiei mele. Am trăit-o ca elev, ca student și până în 1989, când am avut motive reale, puternice și bărbătești, să ies și să încerc să scap de comunism. Pentru istoricul societății noastre, este important de știut că ea apare ca urmare a unei activități la fel de prestigioase, a ceea ce s-a numit Comitetul Macedo-Român, care a fost înființat la 1860. Activitățile acestui comitet au făcut ca România prin Guvernul ei și efortuile Ministerului de Externe, iar acel ministru era Alexandru Lahovari, să poată obține de la Guvern, fonduri care să meargă în sudul Dunării – care înseamnă Balcanii și în mod special Macedonia de atunci, pentru deschiderea de școli și biserici, pentru întreținerea învățătorilor și preoților care să oficieze slujba în limba română. A fost un moment care a fost continuat și mai spectaculos de Societatea Macedo-Română, care a ajutat cu sprijinul statului și al Casei Regale, ca românii noștri întorși în țara mama. Dialectul aromânilor, care este atât de muzical, păstrează în el și dulci efecte ale limbii române, „tradusă” într-un dialect atât de frumos.

Aș vrea să amintesc cele patru zile de 10 mai, care se adaugă împreună la această cifră minunată. În 1866, pe 10 mai, Principele Carol a jurat ca domnitor al Principatelor Române. În 1877, pe 10 mai, sărbătorim Ziua Declarației de Independență față de Imperiul Otoman. Iar ziua de 10 mai începând cu anul 1881, a fost definitiv și irevocabil Ziua Monarhiei Române. Iar 10 mai 1905, a fost ziua în care s-a publicat în Monitorul Oficial al Imepriului Otoman acel decret al sultanului prin care co-naționalii noștri primeau identitate, drept să fie ales.

La înființarea Societății de Cultură Macedo-Române, cei care au semnat ca membrii fondatori, o parte dintre ei, sunt astăzi eroi ai neamului românesc: alături de capii Bisericii Ortodoxe Române de atunci, se numără: Principii Dimitrie și Ion Ghica, Ion Câmpineanu, Dimitrie Sturdza, Generalul Cristian Tel, Alexandru Odobescu, Ion Caragiale, Alexandru Davila, Nicolae Crețulescu, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, C.A. Rosetti, Vasile Alecsandri, Constantin Demetriade, Constantin Belimace, Ștefan Mihăileanu, Ștefan Mihăileanu, Constantin Djuvara, Nicolae Catargi și V.A.Urechie – care a fost și primul președinte al acestei societăți”.