Membrii executivului au aprobat ieri legile prin care autorităţile locale primesc atribuţiile de administrare în domeniile sănătate, poliţie şi sport.
Guvernul a aprobat legile pentru transferul către autorităţile locale a atribuţiilor de administrare în sănătate, poliţie şi sport, a anunţat ieri premierul Emil Boc. Totodată, proiectele de acte normative privind descentralizarea în educaţie, agricultură, cultură şi muncă sunt în stadiu de avizare şi urmează să fie discutate în guvern în maximum zece zile.
„Au fost elaborate mai multe proiecte de lege privind descentralizarea, care prevăd înfiinţarea poliţiei locale, descentralizarea în agricultură şi transmiterea spitalelor şi bazelor sportive în administrarea autorităţilor locale”, a declarat, după şedinţa de miercurea trecută a executivului, vicepremierul Dan Nica.
Procesul de descentralizare va continua cu transferul de atribuţii şi în alte domenii, respectiv ordine şi siguranţă publică, asistenţă socială sau transporturi.
Directorii de şcoli, numiţi de autorităţile locale
În domeniul învăţământului preuniversitar de stat, vor fi cedate atribuţiile de organizare a reţelelor şcolare şi de numire sau eliberare din funcţie a directorilor. „Participarea reprezentanţilor comunităţii locale la procesul de decizie în unităţile de învăţământ va fi la un nivel egal cu reprezentarea cadrelor didactice, iar finanţarea cheltuielilor curente ale şcolilor se va realiza în funcţie de standarde de cost pe elev, acoperite integral de la bugetul de stat”, se arată într-un document obţinut de agenţia de ştiri Mediafax.
În domeniul asistenţei sociale, vor fi stabilite, de asemenea, standarde de cost şi calitate, iar Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului vor fi reorganizate şi restructurate.
„În domeniul transporturilor, se va proceda la descentralizarea porturilor fluviale rămase în subordinea ministerului, a inspecţiei rutiere şi a metroului. Vor fi trecute în administrarea autorităţilor locale atât agenţiile teritoriale ale Autorităţii Rutiere Române, cât şi reprezentanţele judeţene ale Registrului Auto Român, direcţiile judeţene de drumuri şi poduri din subordinea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Dumuri, precum şi porturile fluviale şi fluvio-maritime şi aeroporturile de sub autoritatea ministerului”, se mai arată în document.
Camere Agricole la nivelul fiecărei localităţi
În turism se vor descentraliza anumite activităţi de promovare turistică, plajele maritime şi fluviale. În sănătate se vor transfera spitalele către autorităţile locale, la „pachet” cu dreptul de a numi directorii acestora.
Pe de altă parte, în agricultură, terenurile din portofoliul Agenţiei Domeniilor Statului vor fi cedate către comunităţile locale, iar atribuţiile legate de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală vor fi transferate consiliilor judeţene. Mai mult, vor fi descentralizate Romsilva, Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, precum şi Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie. Totodată, vor fi înfiinţate Camere Agricole la nivelul fiecărei localităţi. Atribuţiile legate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură vor fi împărţite între administraţia centrală, în proporţie de 20% şi cea locală, în proporţie de 80%.
Pe segmentul cultură vor fi descentralizate instituţiile rămase în subordinea ministerului de resort şi ai căror beneficiari sunt comunităţile locale. Totodată, vor fi transferate direcţiile judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu naţional, dar şi cinematografele.
Legile vor trebui modificate
Odată cu descentralizarea, va trebui modificată şi legislaţia curentă în domeniu.
Este vorba despre modificarea unor norme privind administraţia publică locală, instituţia prefectului, statutul funcţionarilor publici, finanţele publice locale, organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social sau legea privind proprietatea publică. Premierul Emil Boc crede că toate aceste eforturi vor da rezultate.
“Descentralizarea e în folosul cetăţeanului, pentru că îi permite să-şi rezolove acasă acele probleme pe care le rezolva la Bucureşti. Economiseşte timp şi bani”, a afirmat el recent.
BANI EUROPENI
România riscă să piardă 10 milioane de euro
Membrii executivului au analizat ieri şi faptul că România riscă să piardă fonduri europene de preaderare, în valoare totală de peste 10 milioane euro, transmite Mediafax.
Banii, ce pot fi accesaţi prin programele PHARE, SAPARD şi ISPA, ar putea fi pierduţi din cauza licitaţiilor întârziate, a lipsei de bani pentru cofinanţarea proiectelor şi a calităţii slabe a lucrărilor începute. Contractele pentru care este posibil ca banii să fie blocaţi au fost încheiate pentru reabilitări de drumuri judeţene, extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi de gestionare a deşeurilor, precum şi a reţelelor de energie electrică, modernizare străzi sau dezvoltarea serviciilor turistice.
Problemele indicate în realizarea contractelor, încheiate la nivelul tuturor judeţelor, sunt nerespectarea de către constructori a clauzelor încheiate cu autorităţile şi nefinalizarea la timp a proiectelor tehnice. La acestea se adaugă majorarea cheltuielilor ca urmare a deficienţelor în evaluarea condiţiilor de realizare, lucrări neîncepute - deşi termenul de predare expiră în perioada imediat următoare, lucrări executate în proporţie de doar 20% din lipsa resurselor proprii pentru cofinanţare, precum şi licitaţii întârziate.
Premierul Emil Boc a solicitat prefecţilor să prezinte, până pe 20 mai, un raport privind stadiul de organizare a licitaţiilor pentru lucrări finanţate de UE cu contracte semnate, în valoare de peste 750 milioane euro, incluse în programul Operaţional Regional de dezvoltare a infrastructurii locale.
Un alt raport, referitor la stadiul lucrărilor finanţate prin programele ISPA şi SAPARD, trebuie prezentat până pe 27 mai.