După anunţul preşedintelui Traian Băsescu, executivul amână să explice care vor fi categoriile de populaţie afectate.

Anunţul făcut joi de preşedintele Traian Băsescu a pus guvernul la treabă. Miniştrii trebuie să decidă cum vor pune în practică reducerile de pensii, salarii şi subvenţii, dar şi cum vor fi făcute concedierile din sectorul de stat. Însă, după primul val de confuzie, când zvonurile dădeau ca sigure majorarea TVA şi a cotei unice, a venit al doilea val.

De data aceasta însă incertitudinile sunt legate de modul în care vor fi puse în practică soluţiile anunţate de şeful statului. Bunăoară, nu ştim dacă toate pensiile, inclusiv şi cele foarte mici, vor fi reduse cu 15%, la fel cum nu s-a anunţat cât va costa gigacaloria. Nu ştim nici câţi bugetari vor fi disponibilizaţi şi ce criterii vor fi folosite în luarea acestei decizii.

Distanţa de la „zis” până la „făcut”

Mult-aşteptatele explicaţii din partea premierului au venit sub forma unui comunicat de presă, trimis, ieri, după ora 14.00, care nu aduce alte informaţii concrete. În informarea transmisă de purtătorul de cuvânt al guvernului se arată că premierul Emil Boc şi ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, lucrează la finalizarea scrisorii de intenţie la acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

„Această scrisoare conţine ca puncte centrale măsurile anunţate, care conduc la menţinerea deficitului bugetar sub 7% din produsul intern brut (PIB), stopând practic creşterea deficitului bugetar la 9%, cum s-ar fi întâmplat în lipsa acestor măsuri”, se mai precizează în comunicatul guvernului, în finalul căruia este menţionat faptul că premierul va face o declaraţie oficială după finalizarea scrisorii de intenţie.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, este de părere că şeful statului a anunţat măsuri agreate de principiu, pentru care acum guvernul caută soluţii de implementare. „Probabil că nu sunt gata încă toate detaliile şi degeaba le solicităm acum”, spune el. Ca deciziile anunţate de Traian Băsescu să fie puse în practică ar trebui modificate anumite legi, cum ar fi, de exemplu, cea care prevede pensia socială minimă de 350 de lei sau cea a achiziţiilor publice.

Totodată, şi Codul Muncii va suferi modificări. În acest sens, potrivit lui Florin Pârvu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al IMM-urilor, „este esenţial să fie adoptate proceduri mai uşoare pentru concedierea angajaţilor, astfel va dispărea practica lunilor de probă neplătite”.

Câţi bani se economisesc la buget

Aplicată începând cu luna iunie, după cum a anunţat şeful statului, reducerea fondului de salarii, cifrat la 9,4% din PIB, adică 50,65 miliarde de lei pentru întreg anul, ar aduce o economie la buget de 7,38 miliarde de lei (1,77 miliarde de euro), potrivit calculelor EVZ. Prin această măsură, guvernul economiseşte lunar câte 254 milioane de lei.

Din reducerea pensiilor cu 15% în vistieria statului vor rămâne 500 milioane de euro, potrivit lui Traian Băsescu. Reprezentanţii FMI au ţinut să se distanţeze de măsurile dure de ajustare anunţate de şeful statului român.

„Preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi un pachet de măsuri de ajustare fiscală incluzând reduceri puternice ale salariilor din sectorul bugetar şi pensiilor. Acest pachet a fost elaborat de autorităţile române şi nu a fost propus de FMI”, se precizează într-un comunicat al instituţiei financiare.

Fiscul dă oameni afară

Printre soluţiile aduse în discuţie de preşedintele Băsescu se numără şi concedieri în sectorul bugetar. Conform unor surse citate de Mediafax, 10% din angajaţii la stat îşi vor pierde locurile de muncă. În acest context, conducerea Fiscului s-a grăbit să anunţe disponibilizări şi relocări de personal.

Sorin Blejnar, preşedintele instituţiei, a declarat că numărul administraţiilor financiare din judeţe va fi restrâns, pentru reducerea costurilor administrative. „Vor fi şi concedieri, pentru că sunt nemulţumit de calitatea profesională, chiar şi morală a unora dintre angajaţii noştri”, a mai spus şeful Fiscului, citat de Mediafax, fără a preciza însă câte persoane vor fi concediate. Potrivit acestuia, Garda Financiară urmează să fie comasată cu Autoritatea Naţională a Vămilor.

"Acum nu discutăm despre disponibilizări, ci de o necesară restructurare a sectorului bugetar, până la începutul lui 2011.“ SEBASTIAN VLĂDESCU, ministrul finanţelor publice

FĂRĂ SUBVENŢII

Căldura va deveni un lux, la iarnă

Preţul gigacaloriei „va sări în aer”. „Reducerea masivă a subvenţiilor”, mai ales în sistemul centralizat de încălzire, măsură anunţată, joi, de preşedintele Traian Băsescu, va avea un efect major asupra românilor. Anual, guvernul anulează datorii de zeci sau chiar sute de milioane de lei acumulate de centralele de producere a energiei termice (CET-uri). Mai mult, regiile autonome înghit în fiecare an sute de milioane de euro, la nivel naţional, mai ales din cauza vechimii instalaţiei de distribuţie a energiei termice.

Ministrul economiei, Adriean Videanu, anunţa, săptămâna trecută, că „pe întregul lanţ, de la producţie până la încălzirea cetăţenilor, din evaluările noastre, sunt aproape 500 de milioane de euro care se pierd. Practic, România participă, în mod involuntar, cu aproape 500 de milioane de euro la încălzirea globală”.

Unul din exemplele date joi de şeful statului a fost cel din Bucureşti, unde sistemul centralizat primeşte subvenţii masive şi din partea primăriei, dar şi a bugetului de stat. În prezent, statul acoperă 45% din preţul combustibilului folosit de producătorii de energie termică. Astfel, preţul plătit de populaţia din Bucureşti este de numai 119 lei/gigacalorie, faţă de 276 de lei sau 298 de lei cât este preţul de furnizare către populaţie nesubvenţionat în funcţie de combustibilul folosit

. „Fără deosebire de veniturile pe care le au, toţi cetăţenii din Bucureşti şi firmele racordate la sistemul centralizat primesc încălzirea subvenţionată. Or, subvenţiile globale vor fi sistate şi se va acorda subvenţie celor care au nevoie de ea”, a spus Băsescu. În ţară, preţurile locale de referinţă sunt cu mult mai mari decât cel aplicat în Capitală.

În Alba-Iulia, de exemplu, preţul la populaţie este de 129 de lei/gigacalorie, iar cel nesubvenţionat de 512 lei. În Caraş-Severin, populaţia este facturată cu 165 de lei/gigacalorie, iar preţul fără ajutoarele acordate de stat şi autoritatea locală se ridică la 413 lei.

În Timişoara, potrivit datelor ANRSC, în martie, populaţia a plătit gigacaloria cu 162 faţă de 288 de lei - preţ real, adică fără subvenţii. Mai mult, în această vară mai multe CET-uri ar putea să se închidă din cauza datoriilor imense neachitate către furnizorii de utilităţi sau alţi creditori. EVZ a relatat recent că populaţia din mai multe oraşe mari din România riscă să rămână fără apă caldă, iar de la iarnă chiar şi fără căldură. (Ciprian Mailat)