La secția ATI1 a Spitalului Clinic de Urgență București a avul loc, în cursul serii de 28 noiembrie 2023, o prelevare de organe - ficat și rinichi - de la un pacient declarat în moarte cerebrală.

Familia pacientului a găsit puterea să consimtă pentru actul de donare, necesar pentru o prelevare de organe. Astfel, cu ajutorul organelor prelevate - doi rinichi și un ficat - au putut fi salvate alte trei vieți.

Trei vieți salvate prin această prelevare de organe

Transplantul organelor a avut loc în cursul acestei dimineți la Institutul Clinic Fundeni și toate cele trei intervenții s-au încheiat cu succes.

Declararea morții cerebrale și asistarea pentru prelevarea de organe s-au făcut la Secția ATI1 a Spitalului Clinic de Urgență București, iar responsabilul de transplant a fost Conf. Univ. Dr. Liliana Mirea, Șefa Secției ATI1.

Coordonatorul de transplant a fost dr. Roxana Turcu, care a lucrat alături o întreagă echipă de medici.

De peste 20 de ani, doamna Prof. Dr. Ioana Grințescu, inițiatoarea acestui  program, a coordonat activitatea echipei de prelevare de organe a secției ATI1, iar medicii implicați în aceste intervenții se ocupă în mod deosebit de pacienții aflați în moarte cerebrală.

Ce este moartea cerebrală

Starea de moarte cerebrală mai este denumită și moarte pe criterii neurologice. Prelevarea de organe este deja o rutină pentru Secția ATI1 a Spitalului Clinic de Urgență București, care, de-a lungul timpului, a devenit instituția cu cel mai mare număr de pacienți care au devenit donatori reali de organe.

O dată ce se declară moartea pe criterii neurologice, de la pacient pot fi prelevate mai multe organe: rinichi, ficat, cord, plămâni și cornee.

Medicii spitalului susțin și încearcă să promoveze ideea de a fi donator de organe, atunci când situația nu mai poate fi schimbată. Fiecare donator salvează în medie trei vieți.

„Pacientul care vine cu leziuni neurologice ireversibile de multe ori este mai ușor să fie ignorat. Ce facem noi - încercăm să mai salvăm ceea ce se poate. Câteodată, pentru familii, cel mai important lucru este faptul că cel apropiat continuă să trăiască măcar printr-o părticică, ce vine la pachet cu salvarea vieții unui om”, a declarat Conf. Univ. Dr. Liliana Mirea, Șefa Secției ATI1.

Cum se decide moartea cerebrală pentru o prelevare de organe

„Este o muncă de echipă, nu suntem numai noi, anesteziștii, aici vin șși neurologi, și neurochirurgi, cu care ne sfătuim. Sigur, se fac și foarte multe analize, de toate felurile - imunologie, biochimie - dar și alte investigații, ca să demonstrăm faptul că creierul nu mai este funcțional; nici creierul, nici funcțiile trunchiului cerebral nu mai sunt, au dispărut. De fapt, de aici, de peste carotidă, sângele nu mai intră în creier, asta e important”, a explicat Prof. Univ. Dr. Ioan Grințescu.

„E foarte importantă punerea diagnosticului de moarte cerebrală atât pentru familie, cât și pentru medicul curant, pentru că în momentul în care s-a instalat moartea cerebrală am intrat pe un drum fără de întoarcere. În acel moment noi putem spune 100% sigur că pacientul nu mai are nicio șansă de supraviețuire.

Așa-zisa „supraviețuire pe aparate” este doar o chestiune de timp, pentru că până la urmă, dacă creierul a cedat, vor ceda și celelalte organe pe care noi le ținem artificial în viață. Și atunci știe și familia la ce să se aștepte, știm și noi ce să facem în continuare”, a adăugat dr. Liviu Țiganiuc, medic primar ATI.