„Praful alb” care lasă în urmă familii distruse. Cum pun drogurile stăpânire pe România

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România se confruntă cu o extindere îngrijorătoare a fenomenului drogurilor, iar țara noastră nu mai reprezintă doar un teritoriu de tranzit pentru rețelele internaționale de trafic. Cătălin Țone, fost șef al Serviciului Antidrog București, avertizează că România a devenit o piață de consum, în timp ce infrastructura de tratament și măsurile de prevenție rămân insuficiente. Invitat în podcastul Contrapunct moderat de Dan Andronic, Cătălin Țone a explicat că amploarea fenomenului este dificil de măsurat exclusiv prin statistici, însă numărul și gravitatea cazurilor indică o evoluție îngrijorătoare.

România a devenit o piață de consum pentru droguri

Acesta a scos la lumină dramele cu care se confruntă părinții tinerilor dependenți.

„Dacă discutăm despre aceste cifre care, exact cum spui tu, sunt la un grad mare de relativitate, ne poziționăm undeva pe la jumătatea clasamentului european, dar să nu uităm faptul că România nu are o infrastructură de tratament, să nu uităm faptul că, din punct de vedere al prevenirii, suferim destul de mult”, a declarat Cătălin Țone.

Fostul polițist antidrog a atras atenția și asupra schimbărilor produse după intrarea României în spațiul Schengen, care au facilitat circulația și au contribuit la internaționalizarea modurilor de operare ale grupărilor infracționale.

„Ne-am deschis frontierele, am intrat în Schengen, este foarte bine din punct de vedere economic, politic, dar acum se circulă cu o rapiditate și vedem o internaționalizare a modurilor de operare, a implicării românilor la anumite rețele de trafic și aproape zi de zi, dacă nu zilnic… Cred că, cu siguranță, săptămânal vedem cazuri de o gravitate însemnată”, a spus el.

Dan Andronic, Cătălin Țone și Sorin Ovidiu Bălan. Sursa foto: Captură video

Copiii ajung să fie folosiți în rețelele de trafic

Cătălin Țone a prezentat și câteva situații în care minorii sunt implicați direct în activități de trafic de droguri.

„Copil de 10 ani implicat în trafic de droguri. (…) Ca urmare a deciziei părinților… era folosit la diferite activități de trafic, dar nu sunt singurele situații. Și domnul Sorin știe foarte bine, avem zona Ferentari, acolo sunt rețele pe criterii de familie, și începând de la cel de la 7-8 ani, copilul este pus să vândă, este pus să transporte, să ia banii, să supravegheze zona, până la bunicii de 80 și ceva de ani. Au fost foarte multe cazuri de acest gen. Deci vedem clar că fenomenul s-a extins într-un mod îngrijorător”, a afirmat acesta.

Capturile de droguri indică amploarea fenomenului

Țone a vorbit și despre operațiunea MATRIX, prin intermediul căreia autoritățile au confiscat peste 1,7 tone de droguri.

„Acum, în urmă cu aproximativ două săptămâni, a fost un caz, operația MATRIX, în care un grup infracțional organizat compus din 15 persoane, condus de un profesionist într-ale transportului legal timp de 15-20 de ani, dar ce se vede s-a profilat în relaționarea cu mafia albaneză și preluase segmentul de transport rutier și în total s-au capturat undeva peste 1,7 tone de droguri. Este foarte mult, sunt sume importante de bani, foarte importante de bani”, a declarat Cătălin Țone.

Întrebat de jurnalistul Dan Andronic ce procent din totalul drogurilor transportate ajunge să fie capturat, acesta a explicat că estimările internaționale diferă foarte mult și că nu există o cifră exactă.

„Autoritățile, indiferent că vorbim despre autorități din România sau din alte state, capturează în medie între 0,1 și 10%. (…) Dar este clar… Fenomenul traficului și consumului de droguri, această activitate infracțională este cea mai prolifică, este cea mai profitabilă activitate infracțională existentă vreodată pe fața pământului”, a susținut el.

România începe să aibă și laboratoare de droguri sintetice

Un alt pericol îl reprezintă apariția producției de droguri sintetice în România. Cătălin Țone susține că fenomenul trebuie urmărit atent, deoarece existența unei piețe de consum stimulează apariția unor noi surse de aprovizionare.

„Vedem și noi sâmburii unor laboratoare. A fost un laborator complex la Brașov anul ăsta care nu a început să se producă încă și am avut un mini-laborator, ceva empiric, la Petrova, în Maramureș, de amfetamină, era organizat de către un ceh și o slovacă și protejați de anumiți ucraineni. (…) Nu se exclude ca în perioada următoare să avem și alte laboratoare pentru că există piață, se consumă, există cerere pentru că s-a instalat dependența la zeci de mii, poate sute de mii de persoane și categoric traficanții se orientează pentru aprovizionarea pieței”, a mai spus Cătălin Țone.