Compania vrea să amâne ratele unui credit de câteva milioane de euro. Produsele sunt puse la zid de nutriţionişti, lista E-urilor depăşind tot ce s-a mai putut vedea în industria alimentară.

Fornetti România, master fracizor pentru Fornetti Kft. Ungaria, şi-a cerut intrarea în insolvenţă săptămâna trecută, la Tribunalul Timiş. Decizia vine după ce în 2009 compania a finalizat o investiţie de 10 milioane de euro în modernizarea fabricii de patiserie din satul Hodoni (Timiş), iar acum a constatat că anul viitor nu va mai putea achita la timp ratele la creditul contractat.

Liderul pieţei de patiserie congelată

De la intrarea ei pe piaţa românească, a cumulat un capital care trece de 20 de milioane de euro, bani care se regăsesc în principal în investiţiile de la Hodoni şi care au transformat Fornetti România în liderul pieţei de patiserie congelată din ţara noastră. Fornetti ajunsese cel mai mare francizor din Europa, după McDonald's, potrivit presei economice.

Compania a intrat în România în 2001. Un an mai târziu a deschis primul magazin, iar în 2004 afacerea a explodat. Până în prezent au apărut 900 de magazine Fornetti şi 200 de "shop in shop" (cuptoare în centrele comerciale).

Patiserie cu E-uri

Oferta fabricii numără peste 30 de produse, majoritatea pe bază de aluat congelat. Acesta e pus la zid de nutriţionişti, care susţin că emulgatorii şi aditivii alimentari, plus o combinaţia de glucide de tip amidon şi grăsimile din reţete nu fac bine sănătăţii.

Pe forumurile de discuţii de pe internet, nu puţini sunt cei care atacă prăjiturelele "pline de chimicale", cum sunt numite cel mai des. Reţetele nu sunt afişate în magazine, putând fi găsite doar pe site-ul oficial.

Lista aditivilor din rulouri reprezintă un veritabil record al industriei alimentare: emulgatori, acidifiant, aromă de unt, colorant, amidon de porumb, extracte de aromă, agenţi de îngroşare, amelioratori, corectori de aciditate, monogliceride distilate, stabilizatori. Se adaugă făină, margarină şi apă.

Caşcavalul are o pondere în reţetă de doar 2,5%. "Congelarea şi decongelarea repetată a produsului reprezintă cheia acestei afaceri, astfel că prezenţa masivă a E-urilor are rostul de a întârzia alterarea produsului", explică un nutriţionist care a dorit să rămână anonim, pentru a nu fi angajat într-un război de uzură cu Fornetti.

Boom-ul din 2008

Chiar dacă semnalele nu au apărut imediat după declanşarea crizei, vânzările de patiserie Fornetti au început să scadă, românii începând să se uite la ce mănâncă. Fornetti a fost o veritabilă cometă a comerţului stradal. În 2008 a avut un profit de 3,5 milioane de euro, acesta scăzând însă la jumătate în 2009, iar vânzările s-au prăbuşit începând cu 2010.

"La un an de la finalizarea investiţiei de automatizare de peste 10 milioane de euro, această investiţie nu poate fi recuperată conform ritmului iniţial de creştere, datorită puterii de absorbţie reduse a pieţei româneşti", explică Jozsef Palasti, proprietarul fondator al Fornetti Franchise.

Pentru că nu a ajuns la un acord cu banca pentru eşalonarea ratelor, acţionarii au ales insolvenţa. Urmează reduceri de costuri şi reorganizare. Încetul cu încetul, magazinele vor începe să se închidă. "Cumpără Fornetti şi lasă-le să se răcească. Ai în mână ceva bizar. Mirosul acela de "proaspăt copt" e chimicală pură." ANONIM, un forumist pe site-ul fanclub.ro

LABORATORUL DE CHIMIE

Ce găsim concret într-un "fornetti" (selecţie)

Foietajul conţine făină de grâu, apă (28%), grăsimi vegetale rafinate, mono şi digliceride ale acizilor graşi, poliglicerol esteri, lecitină din soia; sare; acid citric; aromă de unt; caşcaval (2,5%), beta-caroten; smântână; sare iodată; drojdie; lactoză; gluten de grâu; drojdie inactivă; enzime; zahăr; fibre de bambus; albumină; lapte praf degresat; amidon de porumb; amidon de cartof; extracte de aromă; substanţe naturale de aromatizare; iaurt praf; proteină din lapte; dextroză; maia naturală, tărâţe de grâu, extract de malţ, condiment; gumă guar, alginat de sodiu, acid ascorbic; hidroxid de calciu, esteri glicerici, citrat de sodiu.