Poveşti din Est pentru America

LANSARE. Mircea Cărtărescu şi Norman Manea, printre autorii incluşi într-o antologie care apare mâine la New York.

"Nu sunt un autor de literatură naţională, de aceea şi resping să fiu categorisit drept scriitor est-european, sud-est european sau chiar scriitor român. Aparţin ţării Mircea Cărtărescu şi sunt foarte mândru să fiu singurul ei cetăţean“, spunea Mircea Cărtărescu într- un intreviu publicat recent în cotidianul german „Frankfurter Allgemeine Zeitung“.

Ca gânditor din Est, însă, Cărtărescu vorbeşte despre viaţa dincolo de Cortina de Fier, alături de o serie de autori care, la 20 de ani de la căderea comunismului, au adunat mărturii personale, eseuri şi poezii într-un volum care va fi lansat, mâine, la New York.

Norman Manea, Ioana Ieronim sau Nicolae Prelipceanu se numără printre scriitorii care semnează antologia „Twenty Years After The Fall: Emigré and Immigrant Writers Reflect”, un volum editat de scriitorul Andrei Guruianu şi publicat de „Wising Up Press”, la începutul acestui an.

Confirmarea ticăloșiilor și falsa luptă anti-corupție din Dumbrava Minunată

Coldea și Dumbravă, 720.000 euro pentru "optimizarea" sentinței lui Cătălin Hideg. Interviu la Realitatea

„Am fost născut în 1989, aveam în 33 de ani”, începe textul lui Mircea Cărtărescu - „Anii furaţi”. „33 este numărul de ani pe care l-a petrecut Hristos pe pământ şi, de asemenea, este numărul de volute de care o placă învechită de patefon are nevoie ca să reproducă sunetul. Am să încerc să reproduc mai mult decât sunet în cele ce urmează. Am să încerc să vă vorbesc despre sentimentele mele. M-am născut întrun regim politic comunist şi mi-am imaginat că voi muri într-un regim politic comunist”. (...), scrie Mircea Cărtărescu (traducerea redacţiei). Scriitori în exil

Conversaţia cu Norman Manea porneşte de la „promisiunile democraţiei”. „Retrasând traiectoria complicată, dureroasă a traversării între multe lumi, vorbind despre lagăr, securitate, mutarea în America, comparând România cu celelalte ţări foste comuniste, explicând cât de greu este să-ţi imaginezi, ca scriitor, că nu trădezi limba ta, devenind un scriitor în traducere, Manea face o radiografie crudă, dar punctată de mare tandreţe şi melancolie, a parcursului scriitorului român condamnat la exil”, spune Corina Şuteu, directorul Institutului Cultural Român din New York.

„La întrebarea «întorsăturile destinului sunt bizare, nu-i aşa?», Manea conchide: „Am plecat din România fără să avem măcar o furculiţă şi acum lucrez la Bard College (SUA)... ar fi prea multe de povestit de spre asta”, spune Corina Şuteu.   „ICR New York a dedicat o zonă tematică importantă în activităţile sale memoriei recente şi, de la instalarea expoziţiei Cărtureşti în galeria institutului, a construit un program constant de lansări de carte, oferit mai ales autorilor români traduşi în limba engleză sau volumelor relevante pentru spaţiul literar româno-american”, spune Corina Şuteu. De după Cortina de Fier

Printre autorii incluşi în noua antologie se numără Carmen- Francesca Banciu, o scriitoare interzisă în România în 1985, care s-a stabilit la Berlin în 1991, poetul şi prozatorul Ştefan Bolea, printre altele şi redactor-şef al revistei de filosofie „EgoPHobia”, scriitorul Karel Cispic, colaborator al aceleiaşi publicaţii, scriitorul sibian Andrei Codrescu - care a publicat în română sub pseudonimul Andrei Steiu, înainte de a se muta definitiv, în 1965, în Statele Unite, unde a fost profesor la Louisiana State University, iar în prezent este redactorşef al revistei „de cărţi şi idei” „Equisite Corpse” - sau poeta şi scenarista Carmen Firan, stabilită în Statele Unite şi, printre multe altele, colaboratoare a aceleiaşi reviste.

În total 33 de semnături, 33 de autori care explorează diverse subiecte începând cu momentul căderii Cortinei de Fier, continând cu imigraţia, avortul şi până la rolul artei, casa şi patria, diversitatea şi asimilarea.

Toţi aceşti gânditori, doctori, profesori, studenţi, artişti şi jurnalişti abordează realităţile postcomuniste din perspective ce ţin de psihologia colectivă, începând cu traumele naţionale, nesiguranţa, lipsa de încredere în vecini, anxietatea sau teama.   „Antologia editată de Andrei Guruianu face parte dintre acele cărţi în care, prin recuperarea subiectivă a memoriei şi prin descrierea dintr-o pers pectivă de fiecare dată încărcată de sentimente şi emoţii pe care le simţi încă dificil asumate trecutului recent, cititorul participă la un exerciţiu colectiv de vindecare”, mai spune Corina Şuteu.