Editura Evenimentul si Capital

Povestea unui „scriitor de vitrină” al comunismului: Ion Agârbiceanu, preotul înmormântat cu onoruri militare

Ion Agârbiceanu
Autor: | | 0 Comentarii | 1485 Vizualizari

La sfârșitul acestei luni s-au împlinit 55 de ani de la moartea lui Ion Agârbiceanu, autorul nemuritorului volum Fefeleaga

Neobositul critic literar Paul Cernat a realizat un nou portret memorabil: „Pe 28 mai 1963 a murit la Cluj, după un infarct miocardic, ION AGÂRBICEANU (va fi înmormîntat cu onoruri și miting trei zile mai tîrziu). S-a născut pe 12 noiembrie 1882, Cenade, Alba, în familia unui pădurar. A debutat în 1899, imediat dupa terminarea liceului la Blaj, dar s-a afirmat literar la Budapesta (unde a studiat, la Universitate, limbi clasice), în revista românească Luceafărul a lui O. Tăzlăoanu. În capitala ungară din Imperiu urmează mai întîi Teologia, apoi Literele, pe care le abandonează. Colaborează la Familia din Oradea, intrînd apoi în cercurile sămănatoriste, apoi poporaniste de peste munți. Va fi hirotonit preot în 1906 în comuna Bucium-Șasa din Apuseni (zona Roșia Montană, de unde va extrage mult «minereu» literar), cînd debutează și în volum cu schițele și povestirile «sadoveniene» din De la țară, urmate de cele din În clasa cultă și de primele culegeri-reper: În întuneric și Două Iubiri. Primul său fiu, Ion I. Agârbiceanu (n. 1907) va deveni un fizician atomist reputat, universitar și academician cu rezultate acreditate internațional în demeniul laserelor și luminii polarizate, inventator al primului laser cu gaze (heliu-neon)”.

Protopop greco-catolic al Clujului și episcop

În continuare: „Ion Agârbiceanu a fost, într-un fel, replica greco-catolică și ardeleană a clericului-scriitor ortodox și muntean Gala Galaction (cu care e de altfel congener). Membru al Partidului Național Român, implicat în mișcarea unionistă a românilor transilvăneni, a dus o existență palpitantă între 1916-1918 (cînd plănuia să emigreze în SUA, via Rusia, unde fusese expulzat). În 1917, preot militar fiind, colaborează la publicațiile românești din Chișinău, iar după 1918 se întoarce în parohia de la Orlat. Demnitar dupa Primul Război (pînă la vicepreședinte al Senatului), academician, director, pînă în 1927, al ziarului Patria, protopop greco-catolic al Clujului și episcop după 1930, devine din «manist» – «averescan»”.

Agârbiceanu, recuperat în comunism, nu s-a sfiit însă să înfrunte sistemul când a venit vorba de crezul său religios. „Publicist activ, director, din 1938, al ziarului Tribuna, ostil mișcărilor de extremă dreapta, s-a refugiat la Sibiu în anii ocupației hortyste, ducînd o existență retrasă în anii dictaturii antonesciene. După instaurarea regimului comunist intră o scurtă vreme într-un con de umbră, apoi va fi recuperat la vîrf de sistem ca scriitor «de vitrină» (din nou, analogia cu traseul lui Galaction se verifică). A refuzat, totuși, să treacă la ortodoxie, în anii prigoanei contra uniților, iar predicile și unele romane au intrat sub incidența cenzurii”, notează Paul Cernat.

Tolstoi, Dostoievski – ecouri

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate