Clerul stă mai prost la capitolul „încrederea românilor“ decât pompierii sau lucrătorii poştali. Potrivit unui studiu realizat de Institutul de cercetare internaţional GfK, pompierii se bucură de cea mai mare încredere în rândul populaţiei: 94%. Îi urmează, la mică distanţă, forţele armate, cu 90% cotă de încredere şi lucră- torii din serviciul poştal, cu 89%. Biserica, una dintre instituţiile aflate mai întotdeauna în fruntea topurilor de tranziţie, se află în prezent pe locul al patrulea, cu 87%.

Profesorii şi doctorii se află pe locurile cinci, respectiv şapte: în timp ce dascălii sunt apreciaţi de 85% dintre români, doctorii intră în graţiile a 75% dintre aceştia. Jurnaliştii se află pe locul al nouălea, cu 62%, iar poliţia, pe 12, cu 53%. În coada clasamentului se plasează politicienii, bancherii, avocaţii şi magistraţii. Diferenţele sunt însă mari şi aici: în timp ce în politicieni se mai încred doar 14% dintre conaţionali, în cazul bancherilor cota este de 36%, iar în cel al avocaţilor şi judecătorilor – 42%. Nici managerii marilor companii, cu 46% cotă de încredere, sau comercianţii, cu 44%, nu stau mult mai bine.

Studiul, realizat în primăvara acestui an, a avut în vedere nivelul de încredere al populaţiei în 20 de grupuri profesionale şi organizaţii.

Cifrele pentru România nu sunt mult diferite faţă de cele înregistrate la nivelul ţărilor occidentale: pompierii se află pe primul loc şi în rândul cetăţenilor UE, cu 91%, precum şi printre americani, cu 93%. De o încredere ceva mai mare decât la noi se bucură, în Europa, doctorii, care au o cotă de încredere de 83%.

Profesorii vecinilor stau mai bine

În schimb, nici ceilalţi europeni nu pun mare preţ pe politicieni: procentul este – per total – tot de 14%. Dintre polonezi însă, 27% se încred în clasa politică. Turcii şi americanii sunt, la rândul lor, ceva mai îngăduitori cu această categorie: 22% îi văd bine pe politicieni. La polul opus se află italienii şi bulgarii, cu 6%, respectiv 9%.

România este totuşi atipică pentru Europa Centrală şi de Est. La nivelul întregii regiuni, profesorii au cea mai mare apreciere, cu 87%. Pompierii se află pe locul al doilea, cu 80%, iar doctorii – pe al treilea, cu 78%.

În Europa de Vest şi SUA, aproximativ trei sferturi dintre respondenţi au încredere în poliţie. Această instituţie stă mult mai slab în Europa Centrală şi de Est, unde numai 47% dintre participanţii la studiu au exprimat o opinie pozitivă.

Judecătorii au fost clasificaţi ca de încredere de către aproximativ 60% dintre occidentali, un procent asemănător înregistrându- se în Europa Centrală şi de Est.

„Privind în comparaţie rezultatele din 2007 şi 2008 ale GfK Trust Index, se remarcă o serie de modificări de percepţie atât în ceea ce priveşte mediul privat – managerii marilor companii, avocaţii -, cât şi cel public: armata, poliţia. Dacă încrederea în managerii marilor companii şi în avocaţi urmează un trend descendent, serviciile publice de securitate – armata, poliţia – atrag un capital crescut de încredere din rândul populaţiei“, precizează Iulia Balcanaş, reprezentantul GfK România. Ea spune că explicaţia stă atât în felul în care au comunicat respectivele categorii, precum şi în importanţa arătată de români faţă de securitatea personală.

Studiul a fost realizat pe baza răspunsurilor a 19.760 de persoane din 19 ţări. Pentru România a fost folosit un eşantion reprezentativ de 1.000 de persoane.

SCHIMBARE

A scăzut Biserica în ochii românilor?

Biserica se afla acum trei ani pe primul loc în privinţa încrederii românilor în instituţii. La momentul respectiv, 86,02% dintre cetăţeni spuneau că au multă sau foarte multă încredere în Biserică. Urma presa, cu 65,78%, apoi armata, cu 65,04%, arată un studiu realizat în 2005 de Grupul de Studii Sociale. Lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, se pare, în ceea ce priveşte justiţia şi clasa politică: magistraţii adunau 29,62%, iar partidele politice – 19%. Poliţia era de încredere pentru 41% dintre români.