Din lipsa banilor, autorităţile locale şi firma lui Copos, „Ana Teleferic“, se limitează la acordul „de principiu“ pentru dezvoltarea pârtiilor din staţiune.

Proiectul de dezvoltare a staţiunii turistice Poiana Braşov riscă să moară în faşă dacă nu se găsesc bani pentru începerea lui. 20 de milioane de euro. Aceasta este suma necesară pentru prima etapă a proiectului, conform studiului de fezabilitate realizat, anul trecut, de firma austriacă Klenkhart GmbH, la solicitarea Consiliului Judeţean Braşov. Prima etapă cuprinde lărgirea pârtiilor de schi care există deja, crearea altora noi, realizarea unui lac de acumulare care să asigure zăpada artificială şi amenajarea mai multor locuri de parcare. Aceste investiţii nu mai suportă amânare, deoarece pârtiile actuale sunt riscant de supraaglomerate, zăpada nu este suficientă şi lipsesc locurile de parcare.

Jucătorii implicaţi în acest proiect sunt „Ana Teleferic“, firmă care funcţionează în Poiana Braşov şi face parte din „Ana Holding“ a omului de afaceri George Copos, Consiliul Local Braşov şi Consiliul Judeţean Braşov.

După modelul parteneriatului public-privat, care funcţionează cu succes în multe state europene, autorităţile locale se pot asocia cu firme private pentru realizarea unor proiecte de interes public.

La începutul acestui an, „Ana Teleferic“ a trimis Consiliului Judeţean Braşov o scrisoare de intenţie pentru dezvoltarea domeniului schiabil din staţiune, în care propune autorităţilor locale să se asocieze în acest sens. Potrivit documentului, ar urma să fie înfiinţată o nouă societate, „Telefericul Poiana Braşov“ SA, în care să fie acţionari „Ana Teleferic“, alături de consiliul judeţean şi cel local.

„Să investească şi autorităţile locale!“

Dar cine şi cu ce vine în noua companie? Propunerea lui Copos este ca „Ana Teleferic“ să vină cu mijloacele pe care le deţine în staţiune, adică telegondola, două telecabine, construcţii şi maşini care bat pârtiile, consiliul local să asigure dreptul de folosinţă a domeniului schiabil, iar consiliul judeţean „urmează să vină cu un aport în numerar de 15.000.000 de euro din care 5.000.000 de euro din resurse proprii şi 10.000.000 de euro din fonduri guvernamentale“. Din dividendele noii companii vor beneficia toate părţile, iar dezvoltarea staţiunii urmează să aducă mai mulţi bani la bugetul local.

„Poiana Braşov este şi poate fi cea mai frumoasă staţiune de schi din România, însă ea nu a beneficiat de niciun cent sprijin din partea consiliului local, din partea consiliului judeţean şi din partea guvernului, spre deosebire de Sinaia, Buşteni, Predeal, Azuga“, îşi argumentează George Copos solicitarea.

Prea scump pentru CJ Braşov

Consilierii judeţeni din Braşov au aprobat, săptămâna trecută, asocierea în principiu pentru acest proiect. Însă cea mai spinoasă problemă rămâne din ce bani va fi finanţată extinderea staţiunii pentru a o aduce la standarde europene. „Am primit propunerea din partea «Ana Teleferic», suntem interesaţi într-o colaborare, mai avem de discutat detaliile. Pentru aceasta am şi constituit o comisie ce va discuta cu cei de la «Ana». E important să facem aceste investiţii, pentru că avem ambiţia de a deveni primul judeţ turistic al ţării, nu al treilea cum suntem acum“, declară Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

Însă, dincolo de acordul de principiu, CJ Braşov, care are pentru 2008 un buget estimat la 38 de milioane de euro, a atins gradul maxim de îndatorare permis autorităţilor locale. Cu câteva zeci de milioane de euro împrumutate, CJ Braşov repară drumurile din judeţ, reface monumentele istorice şi bazele sportive. Alte sume vor merge către construcţia aeroportului din Braşov şi pentru construcţia unui spital judeţean la Hărman.

CL Braşov se bazează pe hotelieri

Pe de altă parte, investiţiile autorităţilor locale din Braşov sunt minime, comparativ cu cele necesare. „Avem în plan investiţii în infrastructura Poienii Braşov, unele dintre ele au fost demarate deja. Este vorba de un canal colector pentru a rezolva problema canalizării, ce va fi finalizat anul acesta, şi un tunel ce va permite accesul pe drumul de Poiană şi implicit spre Poiana Braşov din cartierul Bartolomeu. În ceea ce priveşte domeniul schiabil, noi suntem dispuşi la orice colaborare cu vreun hotelier din zonă care este dispus să bage bani în treaba asta. Am primit şi o propunere din partea grupului «Ana», foarte interesantă, aşteptăm cu interes şi banii, sursele de finanţare“, ne-a declarat George Scripcaru, primarul Braşovului. „ANA TELEFERIC“

Ce pune la bătaie Copos

Societatea „Ana Teleferic“ face parte din grupul de firme „Ana Holding“, deţinut de omul de afaceri George Copos. Firma care are sediul în Poiana Braşov exploatează şi întreţine instalaţiile teleferice din Braşov şi Poiana Braşov, fiind proprietara instalaţiilor de transport pe cablu din aceste localităţi. „Ana Teleferic“ deţine o telegondolă modernă, trei telecabine, şase teleschiuri şi patru maşini pentru amenajarea pârtiilor din staţiune. În firmă lucrează 74 de angajaţi.

IMAGINE EUROPEANĂ

Cum va arăta staţiunea montană?

Proiectul promovat de George Copos, în valoare totală estimată la peste 45 de milioane de euro, prevede dublarea capacităţii pârtiilor din Poiana Braşov până în anul 2009, de la 3.000, în prezent, la 6.000 de persoane. Pârtiile existente vor fi lărgite şi vor fi construite altele noi: o pârtie nouă în zona Poienii Ruia, noi pârtii de legătură între Drumul Roşu şi pârtia Subteleferic, extinderea pârtiei Lupului. Într-o a doua fază, accesul în zonă se va putea face şi din partea Râşnovului şi se vor adăuga 38 de noi hectare de pârtii de schi. Alte două noi telescaune vor transporta turiştii.

În plus, aceştia vor avea asigurată zăpadă, de la 1 decembrie până pe 31 martie, datorită lacului de acumulare în suprafaţă de 14.000 mp ce va fi construit pe platoul Ruia şi a celor zece tunuri de înzăpezire ce vor fi cumpărate.

În prezent, parcarea de la intrarea în staţiune are o capacitate de circa 250 de maşini, alţi peste 700 de vizitatori parcându-şi autoturismele de-a lungul străzilor. După finalizarea primei etape a proiectului, vor fi disponibile alte noi 1.000 de locuri de parcare.

"Am primit şi o propunere din partea grupului «Ana», foarte interesantă, aşteptăm cu interes şi banii, sursele de finanţare.", George Scripcaru, primarul Braşovului