Primăria Cluj-Napoca a înfiinţat un corp de voluntari publici care informează asupra neregulilor sau a problemelor cu care se confruntă locuitorii. Cel mai activ voluntar e pensionarul Viorel Făr caş, cel care a avut ideea reînfiinţării acestui corp. Marea lui pasiune e să administreze „cum se cuvine” blocul de 10 etaje în care locuieşte.

 Iar pentru asta ar face orice. Viorel Fărcaş spune că nu i se pare nimic deosebit în ceea ce face; a fost voluntar toată via ţa. „Întotdeauna am fost în slujba comunităţii”, spune el. Nu-i e teamă că ar putea fi comparat cu foştii informatori ai Securităţii.

„Suntem ochii celor de la primărie, nu urechile lor”

„Voluntarul îşi declină identitatea, nu merge târâş. Îl ştiu oamenii. Noi suntem ochii celor din primărie, dar nu şi urechile lor, cum sunt cei cu jumătate de normă pe la serviciile secrete. Spre deosebire de voluntari, informatorii sunt aceia pe care îi luau Securitatea şi alte organe, în mod ascuns, şi-i plăteau”, explică Fărcaş.

Ce-i drept, recunoaşte acesta, şi soţia se teme că va fi numit spion. „Dar nu-i adevărat. Voluntarul e un om cu simţ civic, căruia îi place să vadă totul ca la carte”, subliniază el. În plus, adaugă Fărcaş, „cei care îi acuză pe voluntari n-o vor mai face atunci când vor vedea că s-au rezolvat problemele sesizate, că gunoiul este ridicat la timp şi nu mai dă pe-afară, că vreo rablă de maşină, care bloca locul de mai mulţi ani, acum a dispărut”.

Chiar dacă nu se laudă cu asta, Viorel Fărcaş acceptă că el este acela care a propus reînfiinţarea corpului voluntarilor. „La o întâlnire cu Consiliul Civic al primăriei, l-am întrebat pe primarul Sorin Apostu dacă nu are de gând să reorganizeze sistemul de voluntariat. Şi el a ţinut cont. A spus că are nevoie de oameni şi că voluntarii pot semnala probleme de care inspectorii primăriei nu au timp”, povesteşte bărbatul.

Toţi cei 63 de voluntari ai primăriei au primit legitimaţii şi fac rapoarte de câte ori e ceva de semnalat. „Sus se scrie voluntarul şi strada, telefonul şi semnatura, după care scrii conţinutul”, explică Fărcaş, care precizează că informările îi sunt predate lui „Radu Toma, de la primărie”.

„Am dat deja al doilea raport. Primul s-a referit la două refugii de autobuz de pe o stradă importantă din Cluj, Moţilor, unde asfaltul e complet denivelat. A doua, despre un program de curăţire a gurilor de canal şi despre trei coşuri de gunoi din faţa magazinului Flora, administrat de soţia lui Iuliu Păcurariu, membru important PDL, care nu ştiu ce reguli de comerţ cunoaşte”, zice el.

Munca de la om la om

Voluntarii primăriei mai au de făcut ceva: sunt trimişi la munca de la om la om. „Era să fim bătuţi la conflictul din Mănăştur, când oamenii s-au opus construirii unui parking. Treaba noastră era să le spunem po ziţia primăriei şi faptul că nu se vor desfiinţa parcurile şi locurile de joacă. Dar noi nu suntem forţe de menţinere a păcii! De la primărie nu a venit nimeni că le-a fost frică. A fost o misiune riscantă”, îşi aminteşte bărbatul.

De altfel, Viorel Fărcaş îi critică pe funcţionarii primăriei: „Acolo se plimbă milioane de domnişoare, câte trei, pe holurile primăriei, se xeroxează mii de topuri de hârtie. Rigiditatea. Asta le-o reproşez. Chestia cu uşile deschise a dispărut. Iar cel care adună notele de la noi, domnul Radu Toma, a mers în concediu la două zile după înfi in ţa rea programului de voluntari”, spune el, cu obidă.