Evenimentul Zilei > Actualitate > Patru motive ca anul şcolar să nu înceapă
Patru motive ca anul şcolar să nu înceapă

Patru motive ca anul şcolar să nu înceapă

Lipsa reformei, a dotărilor, a pregătirii unor dascăli şi criza manualelor fac inutil sistemul de învăţământ. A rămas doar o săptămână până la deschiderea noului an şcolar, iar aproape un sfert dintre şcolile din ţară nu au autorizaţie de funcţionare. Aceasta nu este însă nicio noutate.

A rămas doar o săptămână până la deschiderea noului an şcolar, iar aproape un sfert dintre şcolile din ţară nu au autorizaţie de funcţionare. Aceasta nu este însă nicio noutate.

Nici faptul că profesorii au salarii mai mici cu 25% şi, prin urmare, şi pofta de muncă sau de a-şi îmbunătăţi pregătirea le-au fost diminuate pe măsură nu mai provoacă nicio încruntare de frunte nimănui.

În plus, mult-aşteptata Lege a educaţiei, care ar fi trebuit să stea la baza reformării sistemului şi să-l facă să funcţioneze, rămâne "în aer", atâta vreme cât nu a trecut de Camera Deputaţilor, care are ultimul cuvânt pentru adoptarea ei.

La ore din prima zi

La toate acestea se adaugă lipsa manualelor, care sunt şi aşa depăşite, şi a unui curriculum şcolar coerent. Ca să nu mai vorbim de faptul că descentralizarea – prevăzută şi în Legea educaţiei şi aplicată doar "pe hârtie" în unele judeţe – rămâne în aşteptare.

Mai mult, pe fondul crizei economice, lipsurile familiilor nevo iaşe s-au accentuat, iar tot mai mulţi copii de 14-15 ani au hotărât să renunţe definitiv la liceu în favoarea unui loc de muncă plătit la negru sau a lucrului cu ziua.

Ministerul Educaţiei are, totuşi, o "veste bună" pentru elevii care vor mai trece pragul şcolii pe 13 septembrie: vor începe orele imediat pentru "a recredibiliza" sistemul, după cum a precizat ministrul Daniel Funeriu. "Nu asta era principala problemă a învăţământului. Oricum, orarul se făcea înaintea primei zile de şcoală, excepţie făcând doar situaţiile în care directorii nu aveau oameni pe posturi", conchid cu scepticism dascălii.
REFORMA LIPSEŞTE CU DESĂVÂRŞIRE

Noua lege a educaţiei – un act normativ numit dorinţă

Legea educaţiei ar fi adus un suflu nou sistemului românesc de învăţământ atât de blamat în ultima perioadă, susţin mare parte dintre specialiştii contactaţi de EVZ. Acest lucru nu se va întâmpla însă, cel puţin nu în acest an şcolar.

Deşi reprezentanţii Ministerului Educaţiei sperau ca legea să intre în vigoare în această lună, ea se află încă pe masa discuţiilor, în parlament. "Eu regret – şi o spun cu riscul de a fi acuzat că fac politică – că opoziţia nu a înţeles importanţa adoptării legii până la începerea acestui an şcolar şi, de aceea, a blocat-o", şi-a explicat neputinţa ministrul Funeriu.

Reforma, făcută pe bucăţi

Cert este faptul că măsuri precum clasa a IX-a la gimnaziu, portofoliul elevului sau recrutarea, în rândul profesorilor, doar a acelor dascăli care au terminat şi un masterat trebuie să mai aştepte.

"E dramatic că se menţine curricula naţională în aceeaşi structură şi că nu e adaptată la nevoile actuale ale elevilor. În plus, cu toate că, potrivit noii legi, directorii ar trebui să fie apolitici, acest lucru nu se aplică. Pe de altă parte, am observat că domnul ministru a dat un ordin prin care include, din acest an şcolar, şi câte doi părinţi în consiliile de administraţie ale şcolilor. Dar cum aceşti oameni nu vor primi şi indemnizaţii de şedinţe, vor absenta, pentru că au locuri de muncă la care trebuie să meargă. Deciziile vor fi luate ca şi până acum doar de profesori, de multe ori în detrimentul elevilor", punctează câteva dintre "bubele" sistemului preşedintele EduCer, Ştefan Vlaston.

În opinia acestuia, o altă problemă cu care se confruntă şcolile este amânarea descentralizării, măsură prevăzută tot de noua lege. "Domnul Emil Boc spunea că va da undă verde descentralizării, măcar din punct de vedere financiar, prin ordonanţă de urgenţă. Acum însă directorii şcolilor sunt legaţi de mâini, nu pot nici măcar să-şi se lecteze suplinitorii. Şi în acele judeţe-pilot unde s-a spus că s-a făcut descentralizare, aceasta a fost realizată doar pe hârtie", a adăugat Vlaston.

Clasa a IX-a dispare

Ministrul Daniel Funeriu anunţa, în primăvara acestui an, cu ocazia lansării proiectului noii legi, că trecerea clasei a IX-a la gimnaziu va diminua abandonul şcolar. Deşi nu există statistici oficiale, profesorii din mai multe zone ale ţării au confirmat recent că, în anumite grupuri şcolare, nu au mai fost organizate clase a IX-a, deoarece nu s-au mai înscris suficienţi elevi.

"În mai multe grupuri şcolare nu s-au mai organizat toate clasele de a IX-a. Majoritatea celor care aleg să nu mai vină la şcoală sunt de la sate, iar părinţii nu mai au bani să le plătească cheltuielile", a arătat Mihai Dima, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ Mehedinţi.

Scăderea populaţiei şcolare va afecta şi numărul profesorilor. "Trebuie să se facă şi reduceri de personal dacă scade populaţia şcolară şi asta îi va afecta, în primul rând, pe suplinitorii calificaţi. În ultimii zece ani, potrivit calculelor mele, a scăzut cu 24% numărul elevilor şi cu 4% cel al dascălilor", a subliniat Vlaston.

24% este procentul
cu care s-a redus, în ultimii zece ani, numărul elevilor

DOTĂRI INEXISTENTE

Sute de şcoli fără autorizaţii sanitare

În multe zone din ţară, elevii vor trebui să se întoarcă în şcoli în care obişnuita curăţenie de peste vară nu se simte. Şi există cel puţin zece astfel de unităţi de învăţământ în fiecare judeţ, după cum arată "bilanţul" sumbru al a utorizaţiilor sanitare, aflat pe masa mai-marilor Ministerului Educaţiei.

Cauza principală a acestei situaţii: primăriile din comunele sărace nu au mai reuşit să furnizeze nici măcar materiale pentru dezinfecţie şi igienizare cum se întâmpla în alţi ani. Iar ministerul cu atât mai puţin. Este şi cazul unei şcoli din localitatea Ursoaia (judeţul Vaslui), unde femeia de serviciu a primit doar doi saci cu var pentru întreaga clădire.

"Nici măcar o soluţie ca să ştergem geamurile, detergent sau altceva nu ne-au dat. În plus, dintre sobele din opt clase, doar două nu scot fum. Şi nu se vor face reparaţii", explică Veronica Nistor, una dintre profesoarele şcolii.

Şi în Capitală există unităţi de învăţământ care, cu o săptămână înaintea primei zile de şcoală, se luptă să intre în normalitate. "Din 457 de şcoli cu aproximativ 690 de clădiri, 83 nu au autorizaţii de funcţionare. Dar 50 dintre acestea sunt în pro gramul de renovare al Băncii Europene de Investiţii. Restul de 33 se referă la anumite spaţii sau cabinete care mai au probleme", a arătat Marian Banu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.

Din fericire, numărul şcolilor fără autorizaţii din Bucureşti a scăzut în comparaţie cu anul trecut, când 99 de clădiri nu întruneau condiţiile necesare pentru "a găzdui" activităţi educative.

"Nici măcar o soluţie ca să ştergem geamurile nu ne-au dat. În plus, doar două sobe din opt nu scot fum.",
VERONICA NISTOR, profesor – Şcoala Generală din Ursoaia (Vaslui)

LA CATEDRĂ

Meseria de dascăl, ultima pe listă

Ministrul educaţiei susţine că s-au făcut paşi importanţi în privinţa mişcării personalului didactic.

"Anul acesta, doar 0,71% dintre cadrele didactice nu ştiu unde vor merge la catedră până la această dată. Anul trecut, din cauza proastei organizări, această cifră era de zece ori mai mare. (…) În acest an şcolar, avem cu 60% mai puţini suplinitori cu studii necorespunzătoare postului, s-a redus cu 52% personalul pensionabil şi cu 34% personalul didactic asociat. Dacă am fi avut o lege a educaţiei era şi mai bine", spune Funeriu. Nu toate cadrele didactice văd însă jumătatea plină a paharului.

Secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Liviu Pop, crede, spre exemplu, că acesta e doar începutul deteriorării calităţii educaţiei. "Chiar dacă domnul ministru spune că nu va fi afectat personalul calificat, în şcoli rămân în continuare tocmai necalificaţii. Şi Legea salarizării unitare îi face pe tineri să fugă de învăţământ. Asta pentru că văd care este universul lor salarial pe următorii cinci ani şi nu-i prea încântă", subliniază Pop.

FĂRĂ CARTE

Manuale făcute după manual

O altă problemă care pare să revină în prim-plan şi în acest an şcolar e criza manualelor. Unele dintre acestea nu au mai văzut lumina tiparului şi de zece ani, iar când s-a întâmplat a fost doar pentru a fi reeditate, nu rescrise.

"Prima problemă cu care începe anul şcolar este cea a manualelor şcolare insuficiente. Nu vor avea toţi copiii cărţi noi în acest an. Asta ar trebui să fie una dintre problemele care să macine ministerul", arată Liviu Pop, secretarul general FSLI. Pentru realizarea unor manuale care să răspundă nevoilor copiilor ar trebui însă revizuite programa şcolară şi curricula naţională.

Deşi demersurile în acest sens ar fi trebuit să înceapă mai devreme, abia săptămâna trecută a avut loc prima întâlnire a Consiliului pentru Curriculum, iar primele rezultate se lasă aşteptate, ţinând cont de faptul că ministrul Daniel Funeriu a şi avertizat că lucrurile nu vor fi grăbite: "Modernizarea curriculei naţionale nu se va face în pripă. Consiliul va gestiona acest lucru, urmând toate fazele elaborării unei curricule, într-un mod ştiinţific".

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: