Sursă foto: Captură de ecran Youtube
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European a adoptat cel de‑al doilea raport interimar referitor la procedura Articolul 7 al Tratatului asupra Uniunii Europene în cazul Ungaria, relansând astfel unul dintre cele mai îndelungate conflicte politice din istoria Uniunii Europene.
Actul, elaborat de raportorul olandez Tineke Strik (Verzi/Greens), a fost adoptat cu 51 de voturi „pentru”, 21 „împotrivă” şi două abţineri.
Conţinutul raportului LIBE
Raportul adoptat de LIBE menţionează că Ungaria „a devenit un regim hibrid de autocrat electoral”.
Printre îngrijorările exprimate se numără influenţa politică asupra sistemului judiciar ungar, revizuirea hotărârilor Curţii de Justiţie a UE de către instanţa supremă de la Budapesta, vulnerabilizarea Consiliului Naţional al Judecătorilor, precum şi ceea ce raportul descrie ca un „refuz sistematic” de implementare a deciziilor Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Raportul face trimitere şi la suspiciuni de corupţie, utilizare improprie a fondurilor UE, restricţii asupra libertăţii media şi academice.
Potrivit raportului, în pofida declanşării procedurii Articolului 7 în 2018, starea de fapt s‑a deteriorat.
De asemenea, parlamentarii subliniază că inacţiunea Consiliul European a contribuit la agravarea situaţiei: „lipsa unei acţiuni ferme din partea Comisiei şi a Consiliului a permis o continuă erodare a democraţiei şi statului de drept”.
Implicaţii şi paşi următori
Actul adoptat de LIBE va fi discutat şi supus votului în plenul Parlamentului European la sesiunea din 24–27 noiembrie 2025 de la Strasbourg.
În document se solicită Consiliului să activeze Articolul 7(2) TEU — care poate conduce la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru în Consiliu — şi solicită Comisiei să utilizeze noile instrumente juridice disponibile.
Președinta comisiei LIBE / sursa foto: captură video
Cu toate acestea, aplicarea sancţiunilor este un proces complicat: pentru ca procedura să avanseze către suspendarea efectivă a drepturilor de vot, este necesar sprijinul a cel puţin patru cincimi din statele membre, iar sancţiunea propriu‑zisă cere unanimitate în Consiliu — ceea ce face ca perspectiva să fie dificilă.
Reacţii din partea părţilor implicate
Reprezentanţi ai deputaţilor ungari şi ai partidului de guvernământ au criticat raportul. De exemplu, deputata Kinga Gál de la Fidesz a declarat pe platforma X că votul reprezintă „încă un pas ruşinos în seria de atacuri motivate politic împotriva Ungariei”, menţionând că ţara este vizată pentru că nu furnizează arme Ucrainei, refuză să accepte migranţi ilegali şi respinge „ideologia de gen” în şcoli.
Colegul său, András László, a afirmat că Parlamentul European vrea să acţioneze în acelaşi timp ca „procuror, judecător şi juriu”, şi a subliniat că mai multe dintre criticile aduse — legate de politică externă, educaţie şi dreptul familial — se află în afara competenţelor UE.
Raportul adoptat de LIBE marchează o etapă semnificativă în procedura Articolului 7 împotriva Ungariei, prin reafirmarea îngrijorărilor privind statul de drept, independenţa justiţiei şi respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.
