Oligarhii care au finanţat ilegal campaniile electorale urmează a fi trimişi în judecată după ce au fost de acord să "cumpere" viitoare posturi cheie din domeniul energetic.
Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, era bine conectat în PSD, dar şi în mediul de afaceri, având legături strânse cu oameni precum Ioan Niculae sau Sorin Ovidiu Vîntu. O dovedeşte o anchetă DNA: Gheorghe Bunea Stancu i-a oferit magnatului Ioan Niculae "şansa" de a cotiza la campania electorală preziÂdenţială a lui Mircea Geoană, promiţându-i, la schimb, că-şi va putea numi oameni de încredere în fruntea Transgaz şi Romgaz. Companiile lui Niculae, între care Interagro, sunt mari consumatori de gaz metan. Urmărit penal de DNA Şeful de campanie al lui Geoană a fost, în 2009, Viorel Hrebenciuc, în vreme ce Victor Ponta era purtător de cuvânt. Bunea Stancu a reuşit să obţină bani de la Niculae, care i-a virat candidatului PSD-ist Mircea Geoană, prin intermediul institutului Insomar, controlat de Sorin Ovidiu Vîntu. Nici Geoană, nici Vîntu, nici Hrebenciuc şi nici Ponta n-au fost inculpaţi de DNA. Urmăriţi penal sunt Bunea Stancu, directorul Insomar, Gheorghe Teodorescu, Ioan Niculae şi unul dintre directorii din compania sa, Viorel Bărac. Ultima declaraţie de avere a preşedintelui CJ Brăila ne arată că Gheorghe Bunea Stancu a agonisit cât pentru zece vieţi. Şapte terenuri intravilane pe raza judeţului, cu suprafeţe cuprinse între 280 şi 900 de metri pătraţi (în acest ultim caz fiind vorba de o donaţie misterioasă), toate pe numele alesului local. Avere de baron Acelaşi personaj are trei "case de locuit", un apartament şi un spaţiu comercial în oraşul pe care-l "păstoreşte". Bijuteriile alesului local valoarează 10.500 de euro. Piaţa de capital nu este străină pentru cel anchetat de DNA. În acest sens, Stancu a declarat acţiuni la toate cele cinci societăţi de inÂvestiţii financiare din ţară şi pachetul majoritar (62%) în cadrul societăţii SC Bursagrirom SA. Conturile bancare ale preşedintelui CJ Brăila nu sunt de neglijat. Toate cele patru conturi au fost deschise în 2009, valoarea totală a depunerilor fiind de 242.000 de lei. Salariul pe 2010 a lui Bunea Stancu a fost de 48.548 de lei, la care s-a adăugat venitul soţiei, 19.426 de lei, din activitatea de educator şcolar. În 2010, acelaşi personaj declara că ar fi trebuit să încaseze 27.666 de lei, reprezentând dividende în urma activitaţii firmei Bursagrirom pe care susţine că nu le-a ridicat. De altfel, prosperitatea tartorului peste Brăila a atras atenţia inspectorilor Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), care au luat la puricat afacerile acestuia. Astfel, fără să se complice prea mult, Bunea Stancu s-a situat într-un conflict de interese care se observă de la o poştă, având în vedere cinci contracte încheiate de CJ Brăila cu o firmă la care acţionar este societatea Bursagrirom, aparÂţinând chiar şefului CJ. Verificat de ANI Pe 8 iunie, inspectorii ANI constatau că "domnul Stancu Gheorghe Bunea, în calitate de preşedinte al Consiliului JuÂdeţean Brăila, a semnat un număr de cinci contracte, în valoare totală de 2.731.038,86 lei, fără TVA, încheiate de către Consiliul Judeţean Brăila cu societatea Concivia S.A., firmă în cadrul căreia SC Bursagrirom este acţionar majoritar, iar domnul Stancu Gheorghe Bunea deţine calitatea de acţionar majoritar în cadrul S.C. Bursagrirom. A încălcat, astfel, prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei", se arată în documentul inspectorilor ANI.
600.000 de euro este valoarea celor cinci contracte încheiate de CJ Brăila cu firma la care preşedintele instituţiei este acţionar majoritar NEGOŢ Ioan Niculae s-ar reapuca de afaceri dacă ar primi gaz subvenţionat
Anchetarea lui Ioan Niculae pare a fi debutat în urma dezvăluirilor site-ului Wikileaks care, în 2007, arată într-o telegramă a Ambasadei SUA la Bucureşti că magnatul ocupă o poziţie printre primele cinci în topul oligarhilor din România.
Caracterizarea americană este scurtă şi la obiect: "(…) Despre Ioan Niculae se spune că întreţine relaţii bune cu toate partidele mari şi guvernele anterioare, deşi în trecut el era văzut ca unul dintre marii sponsori ai PSD. Înainte de 1989, Niculae ar fi acţionat ca ofiţer al Securităţii. Astăzi, el deţine cea mai mare companie agricolă (InterAgro Group), precum şi o companie de asigurări de top (ASIROM)".
Imediat după apariţia acestor acuÂzaţii, Ion Niculae a negat informaţiile din telegramă, susţinând pur şi simplu că americanii l-au confundat cu o altă persoană, decedată între timp. În 2010, Niculae intra în topul Forbes al miliardarilor lumii, pe locul 880, cu 1,1 miliarde de dolari.
Atunci declara public că, din punctul său de vedere, averea sa este mult mai mare: "Un astfel de combinat, astăzi, se construieşte cu cel puţin 2 miliarde de euro." Şi el are şase. Fost ofiţer de Securitate, susţine că a fost activ doar patru ani, după care a fost trecut în rezervă. A continuat să iasă din ţară şi a absolvit, ulterior, şcoala de partid "Ştefan Gheorghiu".
Niculae a avut dintotdeauna grijă ca aceste combinate să beneficieze de gaze de producţie internă, care costă jumătate din preţul gazelor din import. După ce obţine îngrăÂşăminte cu preţuri subvenţionate, le exportă şi obţine un profit pe măsură. Tot de doi ani, Niculae ameninţă că, dacă nu va mai primi gaz ieftin, va închide toate uniÂtăţile de producţie.
CITIŢI ŞI:
- Ioan Niculae a finanţat campania lui Geoană pentru a obţine influenţă în Ministerul Economiei
- Bani de la Ioan Niculae, via Sorin Ovidiu Vîntu, pentru campania electorală a lui Mircea Geoană
- DNA: Preşedintele CJ Brăila, audiat în dosarul finanţării campaniei lui Geoană
Recomandările noastre
