Constantin Cojocaru, adevăratul tată al Partidului Poporului, spune că patronul OTV este un hoţ şi un populist. Loc de împăcare nu mai este.

E o bătălie pe viaţă şi pe o posibilă candidatură la preşedinţie. De la televizor, pare doar o răfuială, din care unul iese popular şi celălalt fraier. Unul are televiziune, se autopromovează, iar celălalt se foloseşte de arma justiţiei să-i stea în cale. La dimensiunea realităţii, este însă un război de gherilă. De ideologii, de care strânge mai multe semnături, unde se trimit, cine conduce partidul, cine va fi prim-ministru. Într-un an, părţile combatante, economistul Constantin Cojocaru şi mogulul Dan Diaconescu, îşi vorbesc doar la termenele de judecată. Asta dacă OTV-istul se trezeşte de dimineaţă să onoreze instanţa. Dacă nu, trimite avocaţii. Cojocaru, cel care a iniţiat legea cu care Diaconescu pozează în salvatorul României, îi sare la beregată. DD i-a furat numele partidului, o parte din simpatizanţi, şi-a însuşit legea Cojocaru şi vrea să ajungă la Cotroceni. Din sutele de ore pe care economistul le-a petrecut în studioul OTV, nu s-a ales cu nimic.

Sediul adevăratului Partid al Poporului este undeva în centrul Bucureştiului. Pe strada Academiei, numărul 7, la mezanin, Cojocaru are un birou plin cu bibliorafturi. Sunt, de fapt, miile de foi su semnături. Pe unul din pereţi, are agăţat un banner cu poza lui şi sigla partidului, o mână care ţine trei spice de grâu. L-au sfătuit nişte consultanţi să pună spicele pe siglă. A acceptat şi crede că e cea mai reuşită din România. "Noi luptăm pentru muncă, nu pentru hoţie", e hotărât Cojocaru. Recunoaşte însă că "momentul OTV" l-a propulsat pe scara ideologilor în politică.

Primul episod de dragoste

În februarie 2009, mergea pentru prima dată în studioul din Bulevardul Preciziei numărul 3. Otevistul Tudor Barbu făcea o emisiune interactivă, unde invita românii să trimită sms-uri cu suprataxă în care să spună cam care ar fi soluţiile ca economia României să-şi revină. A fost o întâmplare că economistul urmărea postul lui Dan Diaconescu. L-a sunat pe Barbu, i-a prezentat legea Cojocaru şi aşa a ajuns la televizor: "I-am spus că legea asta a mea a fost mediatizată încă din 1990. Pe mine nu m-a descoperit Dan Diaconescu, aşa cum minte el cu neruşinare! Am venit la OTV şi am convenit cu Barbu să facem un set de emisiuni în care să prezentăm proiectul meu de lege. În primele patru, am prezentat cum a fost distrusă ţara asta".

Atât a durat prima parte a poveştii Cojocaru – OTV. Vreo alte şapte – opt emisiuni ar fi trebuit să urmeze, în care preşedintele de partid să-şi expună platforma politică. N-a mai fost să fie. "M-am dus la emisiune şi n-am mai dat de Barbu. O secretară mi-a spus că gata, OTV întrerupe colaborarea cu mine, pe motiv că nu facem audienţă", povesteşte Cojocaru.

Revenire după un an

Vorbeşte cu precizie despre orice întâlnire cu oteviştii. Ţine minte când şi cine l-a sunat, de ce, ce a cerut. După un an, prin ianuarie 2010, Tudor Barbu a luat din nou legătura cu Cojocaru: "Mi-a cerut nişte schiţe pe care le făcusem eu pentru emisiunile care n-au mai avut loc. M-am gândit că n-are ce să fie rău, deşi gestul lor cu audienţa a fost lispit de gentileţe".

Aşa au reluat colaborarea. Cojocaru avea nevoie de promovare, OTV-ul de audienţă. Pentru trei luni de zile, economistul aproape că s-a mutat în sediul OTV. Avea emisiune în fiecare zi, dezbătea problemele naţiunii cu Barbu, iar oamenii îi ascultau ore întregi. Treaba devenea groasă: "La începutul lunii martie, le-am propus să strângem nişte semnături, să trimitem legea asta în parlament sau la Băsescu, la Cotroceni. Ne scriau cam 20 - 30 de oameni într- o zi. După o vreme, într-o luni, am avut 20.000, iar vineri, în aceeaşi săptămână, au fost 46.000". Cifrele nu-s deloc ameţitoare pentru Cojocaru. Chiar crede că-s adevărate: "Semnăturile erau pentru mine, nu pentru Diaconescu!".

Politica a scăpat printre degete

Bucuros de miile de mesaje venite din partea telespectatorilor noctambuli, Cojocaru a trecut la pasul doi: "Le-am propus să facem un partid. Diaconescu a zis: «Dom´le, noi la OTV nu facem politică!» Fix de pe 25 martie, pe mine nu m-au mai chemat în emisiune. În seara aceea, aşa, deasupra ecranului, era scris: «Susţinătorii legii Cojocaru vor să-şi facă partid politic!» Am înregistrarea, eu nu mint! Deci ei îşi făceau partid".

25 martie a fost pentru Cojocaru şi Diaconescu ziua marii despărţiri. Nu s-a lăsat cu telefoane de ameninţare, nici cu apostrofări. Pentru Cojocaru a însemnat doar câteva luni de aşteptare: "Atunci s-a creat diversiunea! După aia au mai făcut ei dezbateri. Legea s-a numit Cojocaru – OTV, apoi legea OTV – Cojocaru, ca până la urmă să fie Legea OTV."

LITERA LEGII

20.000 de euro pentru fiecare

Faimosul proiect politic al lui Constantin Cojocaru a pornit de la indignarea că, odată devenită o ţară democratică, România n-a trecut în proprietatea cetăţenilor bunurile pe care ei le-au avut în comun în perioada comunistă, ci ele au devenit ale statului.

Cojocaru vrea ca oamenii să fie despăgubiţi şi fiecare român să primească, în funcţie de un punctaj, cel puţin 20.000 de euro. Banii vor fi daţi doar dacă cetăţenii propun proiecte de investiţii. El crede că s-ar crea astfel un fond de 20% din PIB, valoarea lui fiind de 600 de miliarde de euro.

Legea mai prevede un impozit pe marile averi. DD a completat la televizor această lege a războiului: "Nu vrem salarii pentru politicieni".

RESPINS

Mogulul din Caracal l-a înlăturat pe Cojocaru din sânul televiziunii sale. Cel din urmă crede cu tărie că DD nu a vrut decât "să-l tragă pe sfoară"

Cojocaru susţine că, atât timp cât a făcut emisiuni, s-au strâns vreun milion de semnături pentru renumita lege. Diaconescu a început apoi să-l evite, ba chiar într-o zi i-a spus că n-au fost decât vreo 2.000 de susţinători care au iscălit formularele.

"Ştiţi cum mi-am dat seama că vor să mă tragă pe sfoară? Păi eu le-am spus aşa: să trimită toată lumea formularele la căsuţa mea poştală, că mă ocup eu de centralizare. N-au vrut. Pe ecran afişau adresa televiziunii, să fie expediate acolo".

Acum îl acuză pe Dan Diaconescu că "îi sechestrează" milionul de iscălituri, dar şi că şi-a însuşit ideile reformei Cojocaru.

Tot anul trecut, în iunie, Cojocaru trimitea reprezentanţilor semnatarilor că vrea să facă Partidul Poporului. "Pe 3 iulie, semnam actul constitutiv al formaţiunii". Tot în perioada aceea, Tudor Barbu l-a sunat să-i propună o întâlnire. Cojocaru bănuieşte că l-a trimis Diaconescu, pentru că şeful OTV n-a fost atât de curajos să dea ochii cu el.

"La telefon mi-a spus că vrea să-mi arate împrejurimile sediului OTV. Ştiţi că acolo, la Preciziei, e un câmp. Ce împrejurimi să vezi? Mi-am luat măsuri de siguranţă, un om de specialitate din MAI, şi m-am dus. Mi-a spus că îi pare rău că au ieşit pe televizor cu manelizarea asta, cu imnul lăutăresc pentru partid şi m-a invitat iar la emisiune". Evident, a acceptat.

O nouă ţeapă marca DD

La sfârşitul emisiei, lui Cojocaru îi revenise inima la loc. Intrase din nou în gaşca prezidenţiabililor din Partidul Poporului. Orgoliul i-a fost uns şi de Diaconescu. L-a sunat să-l felicite. I-a plăcut discursul, interactivitatea, că oamenii cred în noul partid. "A fost bine!", i-a spus DD şi l-a trimis la o altă întâlnire cu camere, la TVR. "La emisiunea aia mi-am dat seama că el chiar m-a tras pe sfoară. Eu credeam că le-au mai venit minţile la loc, dar nimic. Acolo m-am întâlnit cu una, Simona Man, care s-a prezentat ca fiind «persoana desemnată de Diaconescu să se ocupe de organizarea partidului». Cum, dom’le, să se ocupe de partidul meu? Şi nici n-am fost lăsat să vorbesc la emisiune!".

Întâlnirea greilor

A cerut atunci o întrevedere cu patronul OTV. S-au văzut la sediu şi, previzibil, şi-au scos ochii. Primul cerea semnăturile înapoi, celălalt susţinea că nu le are. "Seara, în direct, a spus că i-am cerut apartamente şi bani. Am eu nevoie de bani?", întreabă Cojocaru. Atunci a decis să înregistreze Partidul Poporului.

Diaconescu i-a întors iniţiativa cu o altă schemă: a postdatat şi el un act de constituire din care reieşea că partidul naţiunii a fost înfăptuit în luna mai. Cojocaru i-a făcut plângere penală. Nu s-au mai văzut de atunci decât la termenele de judecată, dar economistul spune că nu mai e cale de împăcare. Mai zice că a fost dezgustat când s-a dus otevistul să-şi deschidă filiale folosindu-se de renumele Cojocaru. "Oamenii cred în continuare că e partidul meu şi se duc acolo pentru mine, nu pentru Diaconescu." Refugiat politic la Chicago

Ce îi dă atâta încredere lui Constantin Cojocaru? El crede că pregătirea l-a ajutat mult în viaţă. A început cu şcoala generală, în comuna natală. Apoi a ajuns la Bucureşti, să facă liceul Sava. Ca toţi absolvenţii, nu mai conteneşte să spună cât de greu se intra la Sava pe vremea lui. A dat la ASE şi era la un pas să termine ca şef de promoţie. "În teza mea de diplomă am scris că Marx a greşit. Ei, propoziţia asta mi-a adus un 4 care m-a clasat la coada promoţiei". A primit repartiţie în judeţul Argeş, apoi s-a făcut gazetar la "Viaţa economică". Şi acolo a dat-o-n bară cu regimul. "Am scris că nu Ceauşescu a descoperit principiul muncii colective", continuă Cojocaru. Asta i-a dus un proces politic care a durat patru ani.

În timpul unei delegaţii la Cairo, i-a trecut prin cap ideea să nu se mai întoarcă. De acolo, a plecat la Chicago şi a revenit în ţară în aprile 1990. "În fiecare zi am stat cu gândul c-o trăiesc pe ultima", rememorează tatăl PP-ului perioada în care s-a ascuns prin străinătate. De ce s-a întors? "Aveam un ordin de la bunică-mea: Costică, să fii treaz cât e ţara în necaz!" 1.000.000 de semnături spune Constantin Cojocaru că au fost strânse pentru susţinerea Partidului Poporului. N-au ajuns însă la el, ci la Dan Diaconescu ALŢI DUŞMANI

Cui i-e frică de Partidul Popular?

O altă gaşcă de politicieni s-a opus, de-a lungul vremii, înfiinţării Partidului Poporului de către Dan Diaconescu. Membrii Partidului Popular, în frunte cu preşedintele Vladu Alexandru Sadovan, dar şi cu vicele Mihai Mărgoi, au fost deranjaţi că şeful OTV urma să folosească PP drept abreviere pentru formaţiunea lui. N-au vrut să comenteze relaţia PP – PP Dan Diaconescu, spunând că se feresc de "comunişti şi ofiţerii de informaţii".

Cu toate astea, Mihai Mărgoi crede că poate închega o echipă mult mai puternică decât a lui DD. Pe pagina personală de Facebook, Mărgoi trece la atac: "Veniţi, privighetoarea cântă şi liliacul e-nflorit! Partidul Popular PP v-aşteaptă!".

ÎN CAMPANIE

Primii alegători sunt la Teleorman

Înainte de a buimăci lumea la OTV cu legea lui, Cojocaru şi-a testat succesul în comuna natală Beciu, din judeţul Teleorman. Spune că toată lumea din sat a semnat pentru proiect şi, de-o fi să participe vreodată la alegeri, toţi îl votează negreşit. La fel vor face şi cei doi băieţi ai lui, Dragoş (19 ani) şi Iancu (15 ani), unul student la ASE, celălalt licean din toamnă: "Copiii mei ştiu că Dan Diaconescu este un hoţ şi un om rău. Şi nu le-am zis eu asta." Pe lângă asta, Cojocaru le-a mai spus să ia aminte: "Ce face tati, face bine!" DECIS. Anul trecut, la ieșirea din arest, Dan Diaconescu anunța că intră în politică FOTO: LIBERTATEA