Metoda de înșelăciune, „scrisoarea nigeriană” este una dintre cele mai cunoscute.

„Datorită avansului tehnologic și aplicațiilor de ultimă generație accesibile gratuit de pe internet direct pe telefon sau calculator, în ultima perioadă, scrisorile nigeriene au devenit tot mai sofisticate deoarece infractorii folosesc limba de origine a victimei și comunică prin intermediul unor aplicații criptate precum WhatsApp și Messenger Facebook, ceea ce face îngreunează mult atât identificarea infractorilor cât și dovedirea faptelor lor.

Sumele de bani obținute de la victimele credule nu sunt însușite, de obicei, direct de către destinatarul lor final, ci parcurg circuite financiare complicate, fiind transferate de la o persoană la alta, de pe un cont pe altul, prin diverse medii financiare bancare și nebancare (așa-numitele „conducte”), folosindu-se diferite justificări, scopul fiind acela de a se crea o mai mare aparență de legalitate a încasării finale și o credibilitate sporită a provenienței sumei de bani dintr-o operațiune reală de către dobânditorii subsecvenți până la beneficiarul final”, arată procurorii.

Românul care n-a aflat de ţeapa „scrisorii nigeriene”

Amintim de un caz incredibil care s-a întâmplat în 2012. Un inginer necăsătorit din Iaşi, s-a gândit să salveze o prinţesă de abanos din Senegal, care îi promitea o recompensă de 290.000 de dolari. Povestea e de un comic nebun.

T. P. are 32 de ani, este inginer la Iaşi, necăsătorit şi, în general, un tip blajin. Profilul perfect pentru a pica într-una dintre cele mai cunoscute ţepe din lume: „Scrisoarea nigeriană”.
Pare greu de crezut, dar încă mai sunt naivi care nu-şi pot reprima mistuitoarea ispită: „Şi dacă e adevărat?”. În acest caz, Tudor P. s-a purtat lăsat pe valurile fanteziei, îndrăgostindu-se de frumoasa negresă pe care o vedea în pozele primite. Totul e strict autentic.

Micuţa care îi zâmbea galeş

A început în august 2010. Mailul pe care l-a primit părea lovitura secolului. O anume Viviene Utazi îi scria că este moştenitoarea unei averi de 2,9 milioane de dolari şi că îi va da 10% din aceşti bani dacă o ajută să evadeze dintr-o tabără de refugiaţi din Senegal. Aceasta e varianta senegaleză a ceea ce se cheamă generic „scrisoarea nigeriană”.
Inginerul din Iaşi a fost atras la început de suma promisă, pe care el n-ar fi câştigat-o într-o viaţă de muncă. Dar apoi, în lunile de corespondenţă pe mail, a început să viseze la micuţa senegaleză care îi zâmbea galeş din pozele trimise. Şi asta l-a făcut să meargă mai departe.

Reţeta clasică: tatăl asasinat în pat

 

Viviene se prezenta ca fiica doctorului Patrick Utazi, consilierul preşedintelui ţării (general Robert Guei) şi proprietarul companiei Cocoa Ltd. După reţeta clasică, tatăl bogat a fost asasinat în propria casă, împreună cu soţia sa. Fata de 23 de ani era singura supravieţuitoare a familiei şi a fugit într-o tabără din Dakar. Mai spunea că-i scrie pentru că nu are încredere în niciun om din ţară şi că se teme pentru viaţa ei şi că ajuns la el găsindu-l pe Facebook.

Baliverne într-o română stricată

Mesajele venea în engleză sau într-o română stricată, cel mai probabil prin utilizarea „Google Translate”. Fata îi cerea lui Tudor P. să-i trimită nişte bani ca să poată fugi din tabăra de refugiaţi şi să ajungă în Europa. I-a dat banca şi contul în care se aflau banii, telefonul unui consilier bancar din Anglia şi detalii despre preotul care protejează.
„Am declaraţie târziu tatăl meu de cont şi certificat de deces pentru că atunci când era în viaţă el a depus o sumă de bani într-o bancă lider în Londra, care a folosit numele meu ca de o rudă, suma în cauză este (2,9 milioane de dolari SUA)”, îndruga acolo Viviene Utazi.

Viviene îi scria: „Te iubesc”

Tudor P. se afunda tot mai mult în plasa escrocilor. A trimis un mail de verificare la „Cooperative Bank”, din Londra, instituţia menţionată de senegaleză. Bineînţeles, răspunsul a venit rapid: „Sunt Bryan Woods, ofiţerul de transfer al doamnei Utazi, şi confirm că în contul său există depusă suma de 2,9 mil usd”. Ieşeanul începe să creadă tot mai mult şi, practic, se autosugestionează, cu gândul la frumoasa de abanos.
Telenovela câştigă în dramatism. Viviene îi cere să ţină totul secret pentru că se teme pentru viaţa ei, altfel spus să nu sune la ambasada Senegalului pentru că astfel ţeapa ar fi fost dată în vileag. Iar Tudor a ascultat-o. „Darling, se va dori să păstraţi secretul, deoarece mi-e teamă de a pierde bani sau de viata mea te iubesc”, îi şoptea dulce Viviene în mailurile trimise.
Intră în scenă un nou personaj: preotul Steven Adams. Acesta îi trimitea zilnic câte un mesaj tânărului inginer, încercând să-l sensibilizeze şi să dea veridicitate poveştii. „Domnul să te binecuvânteze pentru tot ce faci pentru noi”, se încheiau toate mailurile.

În sfârşit, i-au cerut 1.000 de dolari

Lovitura care l-a muiat definitiv pe Tudor P., bărbat în toată firea, de 32 de ani, a fost certificatul de deces al tatălui lui Utazi, act pe care i l-a arătat fictivul personaj Steven Adams. Tudor cedează şi-i scrie preotului că s-a hotărât să participe la salvarea lui Viviene. Contactează prin e-mail firma de avocatură indicată de fată.
Primeşte răspunsul: i se cerea o copie a cărţii de identitate, o poză şi numărul de mobil. În a doua fază i se transmite să vireze 1.000 de dolari. I se înşiră pe mail o sumedenie de acte necesare pentru ca fata să poată emigra din Senegal şi i se precizează taxa aferentă fiecărui document. În final, a primit o adresă, un cont bancar şi numele celui care va ridica banii: Koudou Michel Gbagbo.
Tudor intră la bănuieli şi pare că începe să se trezească. Îl întreabă pe „preotul” virtual ce-s cu banii aceia. Primeşte un răspuns neconcludent şi, prin iunie 2011, după aproape un an de visare, inginerul ieşean îşi dă seama că e prins într-o mare farsă.

Faza a doua: ameninţările. Şi o ia de la capăt?

Abia acum dă o căutare pe net şi găseşte imediat „Escrocheria 419” sau „Escrocheria nigeriană”, numită aşa după articolul 419 din Codul Penal Nigerian care sancţionează aceste activităţi criminale. „Sunt experţi în asta. Dacă omul este naiv e treaba lui. Cei deştepţi sună la ambasadă şi întreabă”, a afirmat viceconsulul Senegalului la Bucureşti, Carmen Rădulescu.
Partea a doua a aventurii virtuale cu frumoasa senegaleză ia o turnură urâtă. Escrocii îl bombardau cu mailuri în care îi spuneau că au copie după buletinul lui şi îl vor căuta personal. „Te am în mânăr, pot să te caut oricând pe tine sau familia ta”, era un mesaj. „După ce primesc cartea de identitate, încep să devină febrili şi nu te mai slăbesc”, mărturiseşte acum Tudor P.
Deznodământul e ca în filmele americane care sugerează că ar putea exista o continuare. În urmă cu o lună, Viviene Utazi i-a trimis un mail în care îi spune că a ajuns cu bine în Anglia şi că vrea să ştie numărul lui de cont pentru a-i vira suma promisă. Adică fata e de cuvânt. Să nu înnebuneşti când vezi asta?