Oana Gheorghiu. Sursă foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Vicepremierul Oana Gheorghiu a precizat într-o postare pe rețelele de socializare, că situația companiei Petrotrans SA reflectă efectele lipsei de decizie la nivel administrativ, afirmând că societatea „a murit de trei ori”, deși continuă să existe juridic și generează în continuare costuri pentru stat.
Istoricul companiei și lipsa deciziilor administrative
Oana Gheorghiu a prezentat evoluția companiei Petrotrans SA, despre care a spus că a rămas permanent în proprietatea statului, fără a fi listată la bursă și fără mecanisme de control extern.
„Petrotrans SA: o companie care nu a fost niciodată listată la bursă, care a rămas mereu complet în mâinile statului. Ferită de piaţă, ferită de transparenţă, ferită de orice control extern. Există o conductă sub pământul României. Nu mai transportă nimic de aproape 20 de ani. Hoţii au demontat-o bucată cu bucată. Şi totuşi, în fiecare an, statul român plăteşte 27.960 de euro proprietarilor terenului de sub ea”, a scris vicepremierul.
Aceasta a afirmat că situația a fost posibilă din cauza absenței unei decizii administrative clare privind radierea companiei din domeniul public. Vicepremierul a descris și contextul în care compania a fost reorganizată în anii ’90, menționând că, după desființarea entității care opera conductele și integrarea acesteia în Petrom, acțiunile ar fi continuat să fie tranzacționate.
„Nu, nu e ficţiune. E România de astăzi. Vorbim de o reţea care număra la un moment dat 1.800 kilometri de conducte magistrale pentru transportul produselor petroliere (benzină, motorină, ţiţei). Infrastructură construită în decenii, cu valoare strategică reală. Anul 1996: Guvernul desfiinţează entitatea care opera conductele şi o absoarbe în Petrom. Însă uită să o scoată din lista privatizărilor în masă. Pe RASDAQ se tranzacţionează acţiunile unei companii inexistente. Oameni reali cumpără şi vând titluri la o entitate fără ştampilă, fără manager, fără existenţă juridică. Nimeni nu răspunde”, a declarat aceasta.
Oana Gheorghiu susține că rețele de furt din conducte au escaladat
În relatarea sa, Oana Gheorghiu a susținut că, începând cu anul 2000, ar fi fost descoperite rețele de furt din conducte, iar fenomenul ar fi escaladat în anii următori.
„Anul 2000: o patrulă de jandarmi descoperă prima reţea de furt din conducte: Preferă tăcerea în schimbul mitei. Afacerea continuă. Anul 2001: Intră în schemă un echipaj al Secţiei 5 de Poliţie Bucureşti. Dintr-un furt cu bidonul devine o industrie organizată. Anul 2004: Hoţii montează o instalaţie de 250 de metri pe sub canalul Dunăre-Marea Neagră pentru a alimenta barje. Numai în acel an: peste 100.000 de tone furate. Pagubă estimată: peste 80 de milioane de euro. Statul, prin forţele sale de ordine, ajută la jefuirea unei companii a statului”, a afirmat vicepremierul.
Petrotrans. Sursă foto: energie.gov.ro
Decizii administrative și intrarea în faliment
Oana Gheorghiu a declarat că, în 2005, o ordonanță a Guvernului a reorganizat sectorul, însă fără a permite companiei Petrotrans să își continue activitatea.
”Petrotrans SA e desemnat operator licenţiat, dar concesiunea nu îi este atribuită. Fără concesiune, Petrotrans SA nu poate opera. Mai mult, e obligată să cedeze o parte din patrimoniul propriu către o altă companie de stat, fără nicio compensaţie. August 2005: Activitatea Petrotrans SA încetează. Nu din cauza pieţei şi nu din cauza managementului, ci din cauza unei decizii administrative care nu a mai venit niciodată”, a afirmat aceasta.
Potrivit vicepremierului, în 2007 compania a intrat în faliment, fără angajați și cu infrastructura afectată.
Anchete, condamnări și recuperări limitate
Vicepremierul a menționat că, în 2012, instanța supremă a condamnat zeci de persoane pentru complicitate la furt din rețea.
„Anul 2012: Curtea Supremă condamnă 56 de persoane — 34 de poliţişti şi 2 jandarmi — pentru complicitate la furt. Paguba declarată oficial: 150.000 de euro. O cifră absurdă faţă de zecile de milioane furate anual în perioadele de vârf”.
Aceasta a adăugat că, pe parcursul procedurii de faliment, au fost recuperate sume limitate din valorificarea activelor.
„Urmează 19 ani de procedură de faliment. În 12 ani, lichidatorul recuperează 7,3 milioane de lei din vânzarea de vehicule, vagoane cisternă, conducte dezafectate la fier vechi. Unele terenuri trec prin 60-70 de runde de licitaţie. Preţul scade cu peste 60% faţă de evaluare. Tot nu se găsesc cumpărători”, a declarat aceasta.
Procedura de faliment a Petrotrans nu a fost închisă, în urma unui vot împotrivă
Oana Gheorghiu a afirmat că, în 2019, procedura de faliment nu a fost închisă, în urma unui vot împotrivă.
”Anul 2019: lichidatorul depune raportul final: Cer închiderea procedurii. La şedinţa creditorilor, cineva votează împotrivă. Cine oare? Tocmai Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, care are de recuperat un procent de 0,0021% din creanţe (în cuantum 6.959 lei)”.
Aceasta a susținut că situația continuă și în prezent.
”În anul 2026 compania încă există juridic: Procedura continuă. Şi statul plăteşte în continuare 27.960 de euro pe an pentru o conductă pe care hoţii au furat-o şi pe care nimeni nu a semnat hârtia de radiere”.
Oana Gheorghiu: Până în prezent, Petrotrans SA a murit de trei ori
Vicepremierul a sintetizat evoluția companiei și impactul deciziilor administrative.
”Creditorii au primit: 0 lei. Creanţe nerecuperate: 329 milioane lei (probabil dublu, dacă am ajusta la valoarea de azi). Până în prezent, Petrotrans SA a murit de trei ori - în 2005 când statul i-a retras operarea fără compensaţie, în 2007 când a intrat în faliment şi în 2019 când lichidarea a fost blocată din interior. În fapt, ea nu mai există din 2005. În acte, ea încă există în 2026”, a explicat Oana Gheorghiu.
