Autorităţile rescriu cel mai important pachet legislativ pentru economie, dar oamenii de afaceri nu trebuie să se aştepte la scăderi de taxe sau impozite.

Rescrierea Codului fiscal şi a celui de procedură fiscală, demers anunţat de Ministerul Finanţelor Publice încă de la începutul acestui an, nu va aduce impozite sau taxe mai mici, nu va cuprinde facilităţi aşteptate de companii, într-un cuvânt, nu va însemna relaxarea fiscalităţii, aşa cum o cere mediul de afaceri, scrie revista Capital. Despre reducerea contribuţiilor de asigurări sociale nici nu poate fi vorba, spun unii consultanţi care participă – momentan doar la nivel consultativ – la rescrierea pachetului legislativ.

Şi totuşi, atât experţii consultaţi de Capital, cât şi reprezentanţii finanţelor spun că, de la începutul anului viitor, firmele româneşti vor lucra pe un cod fiscal, mult mai bun. "La sfârşitul lui 2011 vrem ca noul cod să fie gata, să fie mai suplu, să fie corelat cu cel de procedură fiscală, să nu mai existe divergenţe şi nici probleme nereglementate", a declarat, pentru Capital, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Dan Lazăr.

Principiul bunei-credinţe

Tot la nivel general, rescrierea Codului fiscal va rezolva câteva probleme care puneau firmele mici în situaţia de a plăti un expert pentru a desluşi articolele întortocheate ale legii. Prima realizare a demersului iniţiat de Finanţe este introducerea unui principiu ignorat până acum în legislaţia specifică, cel care punea contribuabilul în poziţie de offside, chiar dacă vina aparţinea legiuitorului.

"De fapt, toată ideea este să pornim de la nişte principii: eu, ca legiuitor, am toate pârghiile să reglementez. Dacă un contribuabil întâmpină dificultăţi în achitarea taxelor şi impozitelor, înseamnă că e vina legiuitorului, şi nu a plătitorului de taxe", explică Dan Lazăr introducerea principiului bunei-credinţe.

Cum decurg consultările specialişti- minister

Avocatul Gabriel Biriş spune că firmele pot avea motive de optimism, moderat însă, fiindcă, la nivel de principii, această reaşezare a Codului fiscal ar putea fi un punct de cotitură, "dacă ea s-ar asuma şi la nivel politic". "Consultările au fost luate în serios de minister. Chiar dacă modificările nu vizează reducerea fiscalităţii, multe lucruri inutile vor dispărea, la fel şi unele aberaţii, cum sunt la nivelul impozitelor şi taxelor locale", arată Biriş.

Potrivit acestuia, atât MFP, cât şi Ministerul de Interne au fost de acord că actualul sistem de impozitare a clădirilor "nu este normal". Astfel, acesta ar urma să se facă în funcţie de destinaţie, şi nu în funcţie de cine este proprietar: persoană fizică, respectiv persoană juridică.

LOBBY

Dorinţele antreprenorilor

Camerele străine de comerţ fac autorităţilor propuneri concrete pentru noul Cod fiscal şi pentru codul de procedură fiscală. La fel, companiile de consultanţă din Big 4. Echipa este completată de experţii din companiile reprezentative din afara Big 4 şi de avocaţi. Până acum, Camera de Comert Româno-Americană, AmCham, a transmis cele mai multe propuneri, din care 186 vizează numai Codul fiscal.

SCHIMBARE

Propunerile Camerei de Comerţ Româno-Americane

Actualul cod are foarte multe anomalii şi este o sursă permanentă de scandal şi de litigii care nu avantajează pe nimeni, care trebuie să dispară, susţine Alexander Milcev, tax partner al Ernst&Young. Tot el punctează că România nu are cel mai prost Cod fiscal. "Marea realizare este că se va rescrie, dar rămân probleme care nu ţin de existenţa legii, ci de aplicarea ei", mai arată consultantul Emilian Duca, reprezentantul firmei de con sultanţă fiscală BDO în echipa de experţi pentru rescrierea Codului fiscal.

"Eu, personal, am insistat pe introducerea legislaţiei holding şi pe proceduri. Nu am primit niciun feed-back. E bine totuşi că se prezumă principiul bunei-credinţe“, arată Duca.

Reintroducerea antrepozitelor fiscale

Camra de Comerţ Româno- Americană (AmCham) propune excluderea primelor de aport din definiţia dividendului, care au aceeaşi natură ca şi primele de emisiune.

O altă propunere vizează câştigurile de capital din titluri de valoare, emise de rezidenţi din România pe pieţe din străinătate, care trebuie considerate venituri din străinătate, neavând legătura cu rezidenţa emitentului, ci cu piaţa unde sunt tran zacţionate.

De asemenea, AmCham doreşte egalitate de tratament în ceea ce priveşte recuperarea capitalului social investit, indiferent de moneda în care este constituit. Aceştia cer totodată clasificarea bioetanolului din punct de vedere al accizelor ca şi produs energetic şi nu ca alcool etilic, pe motivul destinaţiei acestuia. Procesul de denaturare este similar procesului de aditivare a produselor energetice, care nu necesită linii speciale de producţie.

O altă propunere a reprezentanţilor AmCham vizează reintroducerea antrepozitelor fiscale de depozitare a produselor accizabile destinate aprovizionării navelor cu produse energetice, activitate similară celei de aprovizionare a aeronavelor cu astfel de produse (pentru care legislaţia permite antrepozite fiscale de depozitare).

În fine, aceştia solicită şi eliminarea impozitului majorat pentru persoanele fizice care deţin două sau mai multe clădiri.