Nouă din zece români fac cinste cu o bere

Nouă din zece români fac cinste cu o bere

Românii sunt cei mai generoşi europeni atunci când este vorba să le ofere o bere prietenilor, nouă din zece (91%) fiind dispuşi să ofere cel puţin o bere fără să primească o alta în schimb.

La polul opus se situează suedezii, cel mai puţin dispuşi să facă un astfel de gest, potrivit unui studiu despre preferinţele europenilor în materie de consum de bere, realizat în 15 ţări de compania Added Value şi comandat de SAB Miller, proprietarul Ursus. Românii sunt primii şi când vine vorba de numărul de persoane cărora le-ar face cinste cu o bere - 19% dintre români ar da o bere la peste zece persoane, pe locurile următoare aflându-se belgienii (18%), olandezii (18%) şi spaniolii (17%). Cine plăteşte - el sau ea?

Întrebaţi cine plăteşte berea atunci când ies cu partenera, 92% dintre români au declarat că-şi asumă nota de plată. Aceeaşi întrebare adresată româncelor schimbă cifrele: în doar şase din zece cazuri bărbatul este cel care face cinste, potrivit femeilor, în timp ce în 35% din cazuri costurile se împart „frăţeşte“.

Cu toate că sunt consumatori constanţi de bere (89 de litri de bere per capita anual), românii consideră că nu e adecvat să consume bere la prima întâlnire. Cei mai galanţi sunt bărbaţii slovaci (97% plătesc consumaţia cuplului) şi unguri (96%). Cei mai „corecţi“ sunt bărbaţii ruşi, care împart costurile facturii cu partenera în 50% din cazuri. Bem bere mai mult acasă Berea este băutura preferată a europenilor, danezii şi suedezii bând bere cu orice ocazie. Dintre europeni, danezii sunt cei care preferă cel mai mult să bea berea acasă cu familia, în timp ce suedezilor le place să consume bere la prima întâlnire, la întâlnirile de afaceri şi atunci când iau cina la restaurant.

Ne puteți urmări și pe Google News

Majoritatea românilor (94%) preferă să bea berea acasă, la mesele cu familia, 61% la cinele de la restaurant, 54% la nunţi, în timp ce numai 23% consumă bere la întâlnirile de afaceri. Studiul a fost realizat prin intervievarea on-line a peste 7.500 de persoane din 15 ţări europene, inclusiv România.