Nou studiu despre tratamentele anti-îmbătrânire. La spitalul de cercetare pentru copii St Jude din Memphis, Statele Unite, este în curs de desfăşurare un studiu clinic ar putea avea ramificaţii mai largi pentru domeniul vast al bolilor cronice legate de vârstă.

Nou studiu despre tratamentele anti-îmbătrânire

Supravieţuitorii cancerului pediatric pot părea o populaţie neobişnuită pentru studiul îmbătrânirii, dar Greg Armstrong, cercetător principal al studiului, a spus că „aceştia reprezintă un grup de persoane care îmbătrânesc neobişnuit de repede”.

Pacienţii oncologici pediatrici îmbătrânesc mult mai repede decât vârsta lor cronologică. Dr. Kirsten Ness, fizioterapeut şi epidemiolog la spitalul St Jude, a evaluat un grup de supravieţuitori de cancerului în copilărie cu vârste cuprinse între 24 şi 41 de ani, și a observat că, în ceea ce priveşte funcţia cardiacă, flexibilitatea, capacitatea respiratorie şi amplitudinea mişcărilor, aceştia semănau cu oameni cu zeci de ani mai în vârstă.

„Am arătat că, la 30 de ani, aceşti pacienţii au o fragilitate fiziologică care seamănă cu cea a oamenilor de 70-80 de ani şi care se agravează în timp”, spune Ness.

Celulele zombie

Cauza care stă la baza acestei situaţii este senescenţa, o stare în care celulele încetează să se mai dividă în mod normal, ci pur şi simplu persistă, refuzând să moară. Aceste celule au fost descrise ca „celule zombie” şi sunt considerate în prezent ca o forţă motrice şi o reflectare a îmbătrânirii.

Celulele senescente generează și un flux de molecule inflamatorii, cunoscut sub numele de fenotip secretor asociat senescenţei (SASP). „Dacă ne uităm la datele de la supravieţuitorii cancerului din copilărie, putem vedea că au această inflamaţie de grad scăzut”, spune dr. Ness. „Şi astfel nu se simt bine, nu se mişcă bine”.

Acum, dr. Armstrong desfăşoară un studiu cu 50-60 de supravieţuitori ai cancerului în copilărie cu semne de fragilitate, împreună cu markeri sanguini care indică o cantitate semnificativă de senescenţă. În vârstă medie de aproximativ 40 de ani, participanţii vor primi doze orale fie de dasatinib şi quercetină, fie de fisetină, pentru a vedea dacă acestea le pot îmbunătăţi funcţia fizică pe parcursul a şase luni.

„Totul ţine de raportul risc-beneficiu, iar dacă vremi să le administrăm unor persoane sănătoase, atunci riscul trebuie să fie aproape de zero”, a declarat ulterior dr. Grillari pentru Observer.

El a spus aceste celule par să fie un numitor comun în toate bolile asociate vârstei care au fost analizate vreodată: boli cardiovasculare, boli neurodegenerative, boli musculo-scheletice, fibroză pulmonară, boli renale cronice.

Senoliticele fac inflamația să dispară

Dacă se folosesc senolitice, inflamaţia dispare şi capacitatea de regenerare a ţesutului înconjurător este restabilită. Momentan, acest studiu a fost făcut doar pe șoareci.

Agenţiile guvernamentale olandeze finanţează un studiu în cadrul căruia medicamentele dasatinib şi quercetină vor fi oferite pacienţilor cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani cu diagnosticul de boala hepatică steatotica asociată disfuncţiei metabolice (MASLD), cunoscută anterior sub numele de boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD), o boală cronică legată de alimentaţie în care se crede că celulele senescente provoacă fibroză sau cicatrizare în întregul organ.