Vicepreşedintele Uniunii Naţioanle a Consiliilor Judeţene din România, Nicuşor Constantinescu cere autorităţilor statului să aprobe realocarea fondurilor europene nefolosite în alte axe de finanţare, la măsura 3.2.2 "Dezvoltarea satului romanesc" .
Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a semnat astăzi contractele de cofinanţare cu patru primării din judeţ pentru tot atâtea proiecte finanţate din fonduri europene pentru construirea unui stadion la Târguşor, asigurare încălzire prin energie regenerabilă la şcoli şi grădiniţe din Saligny şi Lumina şi extindere canalizare în comuna Cumpăna. Asta după ce la ultima şedinţă a Consiliului Judeţean Constanţa s-a aprobat o hotărâre prin care CJC a creat, în mod special, un cont de cofinanţare a programelor şi proiectelor europene aferente judeţului Constanţa.
"Prin această hotărâre de CJC, cu acordul consiliilor care sunt în proiectele respective, indiferent de culoare politică, reuşim să depăşim dificultăţile de finanţare şi cofinanţare a acestora. Dacă ne gândim numai la TVA care este de 24% şi care nu poate fi plătit de o comună care se confruntă cu lipsa de fonduri. România este singura ţară care are TVA la fonduri europene, cu excepţia Franţei, care are reglementări speciale prin care ministerul lor de finanţe îl plăteşte pe loc. Numai noi românii, ne punem singuri piedici în a accesa fonduri europene", afirmă Nicuşor Constantinescu.
Autorităţile locale au accesat 90% din fonduri
El susţine că în ultimii ani, toate structurile asociative din România, ale comunelor, oraşelor, municipiilor, consiliilor judeţene, au făcut amendamente guvernelor care s-au perindat la conducerea ţării să modifice imperfecţiunile care "ne fac să pierdem bani europeni, să pierdem dreptul nostru ca români de a avea infrastructură, şcoli, grădiniţe, cămine culturale, sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, sisteme de energie regenerabilă". Pentru a demonstra că autorităţile locale din România, "ştiu să folosească mai bine decât guvernul fondurile europene", Nicuşor Constantinescu a dat exemplu cele opt Regiuni de Dezvoltare ale României care "pentru Planul Operaţional Regional (POR) au reuşit la jumătatea "cincinalului 2007-2013" adică până acum, în 2010, să acceseze 90% din fonduri şi ne batem între primării, consilii judeţene, iar Guvernul României a reuşit să acceseze de la 1 ianuarie 2007 şi până acum 3,4%". Mergând pe măsura 3.2.2, "Dezvoltarea satelor româneşti", Nicuşor Constantinescu a precizat că pe Regiunea de Dezvoltare de Sud-Est, judeţul Constanţa, "din 57 proiecte depuse, au fost declarate eligibile şi finanţate doar 5, alte 27 proiecte au fost eligibile, dar nefinanţate şi restul au fost respinse". Soluţia pentru ieşirea din criză
La nivel naţional, sunt la această ora 1.700 de comune cu contracte eligibile şi nefinanţabile în valoare de 3,7 miliarde euro şi "dacă guvernul României ar da ascultare autorităţilor locale care au cerut ca banii nefolosiţi, de pe alte axe din banii aferenţi guvernului, să fie realocaţi pe această axă, la ora asta România duduia de infrastructură, apă, canalizare, drumuri, şcoli, grădiniţe. Asta era soluţia de a scoate ţara din criză, însemna locuri de muncă, firmele aveau ce lucra, plăteau impozite la primării, la fisc, la stat, ministerul de finanţe încasa bani". Preşedintele CJC a ţinut să precizeze că toate cele 1.700 proiecte eligibile dar nefinanţate din ţară, au încă avizele în termen, "dar cu fiecare zi care trece avizele expiră şi banii care s-au cheltuit pentru realizarea acestor proiecte se pierd, este vorba de milioane de euro la nivel naţional". Concluzia lui Nicuşor Constantinescu a fost că "noi românii nu ştim să ne folosim de banii europeni şi să ne luăm dreptul de ţară membru al UE. În Polonia, de exemplu, se pot realoca fondurile europene dintr-o axă la alta şi la noi s-ar putea cu aprobarea guvernului, nu este nevoie de acordul Comisiei Europene".
Recomandările noastre
