Nicolae Bănicioiu. Sursă foto: Captură video
Din cuprinsul articolului
Luni, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus achitarea fostului ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, în dosarul în care era acuzat de luare de mită. Hotărârea instanței supreme este definitivă.
Update 20.45. După pronunțarea deciziei definitive în dosarul lui Nicolae Bănicioiu, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis o notă publică de poziție prin Biroul de Informare și Relații Publice, pentru a clarifica principiile juridice care au stat la baza hotărârii. „Nimeni nu poate să fie condamnat dacă nu sunt probe concludente care să confirme vinovăția”, se arată în nota publică a instanței.
Ce arată motivarea instanței în cazul lui Nicolae Bănicioiu
Rezultă din analiza dosarului că, pe întreg parcursul procedurii, ambele complete de judecată au ajuns la aceeași concluzie: nu au fost întrunite condițiile necesare pentru atragerea răspunderii penale. Niciunul dintre magistrați nu a optat pentru o soluție de condamnare, ceea ce demonstrează că în acest caz nu s-a putut dovedi vinovăția dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Din această speță se desprinde o concluzie esențială pentru funcționarea justiției într-un stat de drept: simpla formulare a unei acuzații nu este suficientă, ci trebuie urmată de administrarea unor probe solide, prezentate în mod legal și imparțial. „Trimiterea în judecată fără probe suficiente afectează încrederea în justiție”, se precizează în document, mai ales atunci când dosarele atrag atenția publicului. Într-o societate democratică, echilibrul între nevoia de transparență și respectarea procedurilor legale este vital pentru credibilitatea instituțiilor judiciare.
Instanța amintește că presiunea mediatică și emoția publică nu pot influența deciziile magistraților.
„Indiferent de presiunea și emoția publică creată de formularea acuzației, instanțele judecătorești nu pot acționa decât în limitele legii”, se subliniază în concluziile cauzei.
Tocmai acest respect față de normele legale și garanțiile procesului echitabil diferențiază justiția unui stat democratic de așa-numita „justiție populară”. Judecătorul are datoria de a aplica legea, nu de a răspunde așteptărilor opiniei publice.
Totodată, documentul evidențiază necesitatea ca organele judiciare și mass-media să acționeze cu maximă responsabilitate. „Adevărul juridic îl stabilește numai instanța de judecată și numai în limita legii”, se arată în raport, care atrage atenția asupra riscului de a crea percepții premature privind vinovăția persoanelor cercetate. Într-un stat de drept, standardele procesuale, echilibrul și respectul față de lege trebuie să prevaleze asupra judecăților emoționale sau a presiunilor externe.
Decizia instanței e definitivă
Potrivit motivării Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul DNA Marian Drăgulescu și-a fundamentat rechizitoriul exclusiv pe denunțul omului de afaceri Dorin Cocoș și pe presupunerile formulate de alte trei persoane. Completul de cinci judecători specializat în cauze penale a stabilit că fapta imputată nu există.
Magistrații au arătat că dosarul s-a sprijinit doar pe mărturia unui singur martor, considerată neverosimilă și lipsită de credibilitate, întrucât acesta s-ar fi plasat „în situații improbabile”, afirmând că a auzit discuții ale inculpatului în spații publice — pe stradă, la telefon sau într-un restaurant, la masa vecină.
Curtea a concluzionat că declarațiile oferite sunt generale, bazate pe percepții întâmplătoare și fără confirmare, iar cazul nu dispune de probe factuale sau de elemente de coroborare care să susțină acuzațiile aduse lui Nicolae Bănicioiu.
În 2022 Nicolae Bănicioiu era acuzat de luare de mită
În octombrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat, în primă instanță, achitarea lui Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătății și al Tineretului și Sportului, în dosarul în care era acuzat de luare de mită.
Această hotărâre a venit la doi ani după ce, în iunie 2022, instanța supremă dispusese începerea judecății pe fond în cauza privind acuzațiile de corupție formulate împotriva fostului demnitar. Totodată, magistrații au constatat că fapta de trafic de influență s-a prescris.
DNA, Sursă foto: Facebook
Ce acuzații erau aduse de DNA
În decembrie 2021, procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a fostului ministru Nicolae Bănicioiu, acuzat de trafic de influență și luare de mită. Anchetatorii susțineau că acesta ar fi promis unor oameni de afaceri că va interveni pentru numirea sau menținerea în funcție a unor manageri de spitale, primind în schimb aproape 4 milioane de lei.
Conform rechizitoriului, faptele ar fi fost comise între 21 decembrie 2012 și 7 aprilie 2015, perioadă în care Bănicioiu ocupa funcția de ministru al Tineretului și Sportului. El ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri și ar fi primit, ulterior, în numerar, suma de 1.292.122 de lei, reprezentând dividende pentru anul 2013 distribuite de două firme care furnizau produse către spitale publice și institute medicale.
„În schimb, ar fi promis că își va exercita influența asupra ministrului sănătății de la acea vreme, astfel încât să îl determine să îndeplinească sau să nu îndeplinească acte ce intrau în îndatoririle acestuia de serviciu, acte reprezentate de: menținerea în funcția de manager/prelungirea interimatului/nerevocarea din funcția de manager a persoanelor din conducerea unui număr de cinci spitale publice/institute din municipiul București și județul Ilfov aflate în subordinea Ministerului Sănătății, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relații comerciale profitabile, sau numirea pe funcția de manager a unor persoane apropiate oamenilor de afaceri”, se arăta în documentul DNA.
Procurorii mai indicau că fostul ministru ar fi fost sprijinit în comiterea faptelor de Cătălina Alexandra Furtună, trimisă și ea în judecată în același dosar.
