Oamenii de știință din întreaga lume încearcă să folosească inteligența artificială pentru a crea un nou tip de "ceas" care să poată măsura adevărata vârstă biologică.

Un nou studiu bazat pe inteligența artificială sugerează că nefericirea ar putea "îmbătrâni" unii oameni mai mult decât fumatul. Oamenii de știință din întreaga lume încearcă să folosească inteligența artificială pentru a crea un nou tip de "ceas" care să poată măsura adevărata vârstă biologică.

O încercare recentă a adăugat factori psihologici la combinație și a făcut câteva predicții interesante. Testele inițiale sugerează că impactul sănătății mintale ar putea, uneori, să le depășească pe cele ale bolilor și obiceiurilor fizice, inclusiv fumatul.

Vârsta cronologică se bazează pe numărul de ani pe care îi ai la activ, dar doar pentru că două persoane au sărbătorit același număr de zile de naștere nu înseamnă că sunt la fel de sănătoase.

Măsurând anumite aspecte ale sănătății fizice a unei persoane, cum ar fi microbiomul intestinal sau markerii de inflamație din sânge, cercetătorii speră ca într-o zi să poată prezice cât de "tânăr" sau "bătrân" este cineva în ani biologici, potrivit aging-us.com.

De ce unele persoane îmbătrânesc mai repede decât altele

Dacă prognoza este exactă, ar putea ajuta experții să înțeleagă de ce unele persoane îmbătrânesc mai repede decât altele și ce factori legați de stilul de viață contribuie la acest proces de îmbătrânire.

Dar există o componentă cheie a sănătății umane care a lipsit din încercările anterioare de a calcula ceasul: starea noastră mentală și emoțională.

În 2021, un studiu de zeci de ani efectuat în rândul a 2,3 milioane de neo-zeelandezi a constatat o asociere puternică între tulburările mentale și apariția bolilor fizice și a decesului.

Un alt studiu din același an a constatat că un istoric de probleme de sănătate mintală a fost asociat cu o îmbătrânire accelerată la mijlocul vieții. Mai mult, acest efect de îmbătrânire a avut loc cu mulți ani înainte ca alte boli legate de vârstă să aibă tendința de a apărea.

Având în vedere aceste constatări, cercetătorii din Statele Unite și Hong Kong au conceput un algoritm computerizat pentru a crea un nou ceas de îmbătrânire care încorporează mai mulți factori de sănătate psihologică și biomarkeri din sânge.

Aceștia au antrenat algoritmul pe date de la aproape 5.000 de adulți sănătoși din setul de date China Health and Retirement Longitudinal Study (CHARLS), care include doar participanți cu vârsta de 45 de ani sau mai mult, și apoi l-au testat pe date de la alte 7.000 de persoane.

Componenta psihologică nu ar trebui ignorată în studiile privind îmbătrânirea

Aceasta este prima dată când cercetătorii au antrenat un ceas de îmbătrânire exclusiv pe o cohortă chineză atât de mare (majoritatea studiilor sunt realizate pe populații occidentale) și este, de asemenea, printre primele care încorporează factori de stres pentru sănătatea mintală.

În cele din urmă, autorii au descoperit că factorii psihologici, cum ar fi sentimentul de nefericire sau de singurătate, au adăugat până la 1,65 ani la vârsta biologică a unei persoane. Efectul a depășit alte caracteristici demografice individuale, inclusiv sexul biologic, zona de locuit, starea civilă și statutul de fumător.

"Concluzionăm că componenta psihologică nu ar trebui ignorată în studiile privind îmbătrânirea datorită impactului său semnificativ asupra vârstei biologice", scriu autorii.

Studiul a fost finanțat de Deep Longevity, o companie listată la bursă care investește în ceasuri de îmbătrânire profundă.

Această ultimă încercare include informații fizice despre 16 factori de sânge - inclusiv nivelul de colesterol - precum și IMC, circumferința taliei și tensiunea arterială.

Datele privind bunăstarea psihologică a participanților s-au bazat pe opt sentimente: deranjat, singur, nefericit, necentrat, neliniștit, neliniștit, deprimat, lipsit de speranță sau temător.

Aceasta este o versiune simplificată a sănătății mintale, dar, dacă ar fi ceva, acest lucru ar face ca predicțiile ceasului biologic să fie mai conservatoare.

Atunci când ceasul a fost testat în mod specific pe persoane bolnave, inclusiv pe cele care trăiesc cu cancer, boli de inimă, boli de ficat, boli pulmonare sau accidente vasculare cerebrale, acesta a prezis cu exactitate că acestea erau mai în vârstă decât omologii lor din cohorta principală, sănătoasă.

Dar efectul acestor afecțiuni asupra vârstei prezise nu a depășit 1,5 ani. Aceasta este puțin mai puțin decât impactul agregat al tuturor variabilelor psihologice la un loc, care a accelerat îmbătrânirea cu 1,65 ani, potrivit algoritmului.

Fumatul, între timp, a adăugat de unul singur aproximativ 1,25 ani de îmbătrânire.

Acest lucru nu înseamnă că algoritmul a considerat că fumatul reprezintă un risc mai mic pentru sănătate decât depresia sau singurătatea; fumatul rămâne unul dintre principalii factori de risc pentru multe tipuri de cancer și boli de inimă.

Dar, pe baza previziunilor ceasului, s-ar putea ca, dacă o persoană necăsătorită (care adaugă 0,59 ani de îmbătrânire) se simte rareori fericită (adaugă 0,35 ani), se simte adesea deznădăjduită (adaugă 0,28 ani) și are probleme de somn (adaugă 0,44 ani), acest lucru ar putea avea un impact mai mare asupra sănătății sale decât fumatul în sine.

Autorii spun că rezultatele lor demonstrează că "impactul dăunător al unei stări de bine psihologice scăzute este de aceeași magnitudine ca și cel al bolilor grave și al fumatului".

Astfel, concluzionează ei, "promovarea sănătății mentale poate fi considerată o potențială intervenție anti-îmbătrânire cu posibile beneficii, la egalitate cu abordări terapeutice fizice mai tangibile".