Ancheta incidentului naval dintre Turcia și Franța din Mediterana, care putea avea urmări foarte grave (o navă NATO a amenințat o altă navă NATO) va rămâne confidențială pentru a nu deranja sensibilitățile Ankarei. Deja se pun întrebări despre ce garanții de securitate poate oferi Alianța membrilor săi.

La 10 iunie, angajată în operațiunea Sea Guardian, dusă în cadrul NATO pentru verificarea respectării embargoului  asupra vânzărilor de arme către Libia, fregata franceză Courbet a fost fixată în trei reprize de radarul de conduită a tirului al unei nave militare turcești.

Fregata Courbet se pregătea să verifice cargoul Cirkin, suspectat că încalcă embargoul decis de ONU în privința Libiei.

De precizat că operațiunea navei turcești este ultima fază înaintea deschiderii focului.

În urma acestui incident grav, președintele Franței, Emmanuel Macron, a revenit asupra declarației sale privind „moartea cerebrală a NATO”, estimând că acțiunea Turciei „este una din cele mai frumoase demonstrații posibile în acest sens”.

Incidentul din Mediterana a pus din nou în discuție garanțiile de securitate pe care le poate oferi NATO aliaților, mai ales pe fondul tensiunilor din această zonă.

Unde Turcia își însoțește prospecțiunile gaziere cu acțiuni agresive.

Ankara face prospecțiuni și în Marea Neagră, unde a anunțat, luna trecută, că a descoperit cel mai mare zăcământ de gaze naturale din „istoria sa”, nu departe de zona românească de exploatare a zăcământului Neptun Deep.

Răspunsul moale al NATO în fața agresiunii Turciei va lăsa Ankara să-și facă în continuare jocurile, a apreciat Macron.

Nu este prima dată când demersul slab sau lipsit de claritate al Alianței este criticat. Ce garanții de securitate pot avea țări NATO precum România sau alte state din estul Europei, câtă vreme un pilon al Alianței, Franța, este amenințat de la obraz de un alt pilon al Alianței, Turcia?

„Este un act extrem de agresiv și care nu poate fi acela al unui aliat în fața altui aliat care își desfășoară activitatea sub comanda NATO”, a denunțat Florence Parly, ministrul francez al forțelor armate.

De reținut că cele trei nave turcești care au escortat cargoul Cirkin au folosit coduri de identificare NATO, deși nu au fost autorizate să facă acest lucru, deoarece nu participau la o operațiune a Alianței.

Turcia, care a prezentat o altă variantă,  a cerut din partea Franței scuze „necondiționate”.

Franța s-a retras din operațiunea Sea Guardian (și din alte exerciții navale ale NATO) explicând că „nu-și va mai menține mijloacele într-o operațiune menită, printre altele, să verifice respectarea unui embargo cu aliați care nu îl respectă”.

La scurt timp după incident, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, fusese de acord, sub presiune, să lanseze o anchetă .

Dar rezultatele ei au fost puse sub acoperire, având în vedere că sunt „prea sensibile” la să fie aduse în spatial public.

Raportul anchetei „a fost ascuns sub preș”, a declarat pentru Reuters un diplomat european.