Zeci de mii de oameni au aşteptat la cozi interminabile în faţa instituţiilor de cultură din toată ţara.
Zeci de mii de vizitatori au călcat pragul muzeelor deschise, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în toate marile oraşe din România. Îndemnaţi de vremea bună şi de accesul liber, românii din Cluj, Timişoara, Arad, Braşov sau Bucureşti au ieşit în număr mare din case pentru a-şi administra un strop de cultură în cadrul evenimentului european „Noaptea Muzeelor”.
Manifestarea a bătut toate recordurile de participare în Capitală, unde majoritatea instituţiilor au înregistrat un număr aproape dublu de vizitatori faţă de ediţiile din anii trecuţi. Sociologii pun fenomenul pe seama faptului că, în călătoriile din străinătate, românii au început să redescopere plăcerea turistului de a vizita edificii culturale. Artă pe pâine
Mai ceva ca în noaptea de Revelion, străzile din centrul Capitalei s-au dovedit neîncăpătoare pentru bucureştenii care au răspuns apelului lansat de Muzeul Naţional de Artă al României. Cele trei autobuze RATB care au făcut legătura între muzeele înscrise la eveniment au circulat pline ochi până spre dimineaţă.
Majoritatea vizitatorilor au preferat însă să ia străzile la pas, printre maşinile parcate pe trotuare. Spre seară, două cozi uriaşe au umplut curtea spaţioasă a vechiului Palat Regal, vizitatorii fiind dispuşi să aştepte şi o oră pentru a putea intra în galeriile de artă.
Aşteptarea a fost uşurată de proiecţiile de film din curtea muzeului, însoţite de muzică şi de inserturi din poemele lui Baudelaire.
Potrivit reprezentanţilor instituţiei, mai bine de 15.000 de oameni au trecut porţile muzeului într-o singură noapte. Căldură mare, monşer
Treptele de lemn ale Palatului Şuţu au gemut sub paşii miilor de bucureşteni veniţi să-şi cunoască mai bine oraşul din fotografiile îngălbenite de timp şi artefactele expuse în vitrine. Pe o zăpuşeală mai ceva ca pe vremea lui conu’ Luca Caragiale, peste 11.000 de vizitatori au privit şi comentat aspectele surprinzătoare ale banalului Bucureşti. „Ehee... pe vremea aia Drumul Taberei era o poiană cu flori”, exclama, fascinat de descoperire, un domn care consulta minuţios o hartă veche a oraşului.
„E cea mai ieftină distracţie a bu cureşteanului într-un weekend de criză”, avea să rezume evenimentul Şerban Drăguşanu, reprezentantul salonului de Carto-Filatelie expus la parterul Muzeului Municipiului Bucureşti.
OFERTĂ CULTURALĂ
Familia regală, la concurenţă cu comuniştii
Muzeul Naţional de Istorie a avut 25.000 de vizitatori, aproape dublu faţă de anul trecut. Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât, într-o zi obişnuită, muzeul primeşte în medie aproximativ 100 de vizitatori. Proiecţii de filme, animaţie istorică şi parade de uniforme şi echipament militar. Pe scurt, punctele forte ale expoziţiei „Familia Regală. O istorie în imagini”, alături de o galerie special dedicată lui Corneliu Coposu. Pe lângă prelegerile tematice însoţite de proiecţii vizuale şi ateliere practice, oaspeţii muzeului au putut privi demonstraţii de dans şi luptă cu spada sau spectacole de cântec şi dans irlandez. Pe urmele comuniştilor, la Muzeul Militar
Cei 20 de ani scurşi de la Revoluţia din 1989 au fost pretextul expoziţiei de la Muzeul Militar Naţional, unde cei circa 10.000 de vizitatorii s-au pu tut delecta cu reconstituiri din perioada comunistă. Punctul central - un bărbat sexagenar care şi-a povestit viaţa: de la şcoală, până la perioada milităriei, dar şi scene de la Revoluţia din ’89, presărate cu arme şi costume.
„Am văzut o expoziţie de arme şi alte obiecte, în special legate de perioada ă89, care mi-a lăsat un gust amar. A fost cam deprimant”, a mărturisit Ionuţ Mocanu, 23 de ani, din Bucureşti. Totodată, atât în curtea muzeului, cât şi în interior au fost expuse proiectile, tancuri şi avioane din diferite perioade ale istoriei.
„Carnaval” cultural
Într-o ţară în care elitele obişnuiesc să se plângă de lipsa de interes a tinerilor pentru cultură, fenomenul „Noaptea Muzeelor 2009” pare cel puţin paradoxal.
„Oraşul duce lipsa unui carnaval, pentru că bucureştenii nu prea mai au parte de aşa multe concerte gratuite ca în trecut. Noaptea Muzeelor îndeplineşte această nevoie de spectacol în comun”, arată antropologul Bogdan Iancu. El crede că gratuitatea accesului în muzee nu poate explica numărul mare de vizitatori, pentru că biletele de intrare ar costa mult mai puţin decât banii daţi pe taxi.
În opinia sociologului Alfred Bulai, românii au început să simtă nevoia de astfel de evenimente, în special cei care, în plimbările prin străinătate din ultimii 20 de ani, au redescoperit bucuria turistului care vede edificii culturale de orice fel. În plus, ideea de a vizita un muzeu noaptea e mult mai atractivă decât simpla vizitare în timpul zilei. Sociologul deplânge însă oferta destul de limitată din România, unde multe muzee şi case memoriale au dispărut, dar mai ales lipsa unor politici reale de marketing cultural, care să promoveze muzeele şi să le creeze condiţii de autofinanţare. (A contribuit Andreea Vădan)
Citiţi şi: Castelul „Ţepeş”, sub asaltul bucureştenilor
DIN ŢARĂ
Culturalizare fără precedent Mara Popescu TIMIŞOARA. Timişorenii au luat cu asalt expoziţiile Muzeului de Artă, din Palatul Baroc, profitând de faptul că puteau vizita gratuit toate cele şapte expoziţii permanente, plus alte trei inedite expoziţii temporare şi o piesă de teatru. Potrivit directorului instituţiei, Marcel Tolcea, au fost înregistraţi circa 1.300 de vizitatori. „Înseamnă că oamenii au învăţat ceva şi-s mai deschişţi la artă. Mai au doamnele supraveghetoare de învăţat că omul, dacă vine la muzeu, ştie să citească anunţurile care-i spun să nu atingă operele şi nu trebuie să-i sufle-n ceafă”, spune Matilda Ene, profesoară, care a vizitat muzeul cu toată familia. ARAD. Câteva sute de persoane au vizitat muzeul judeţean, unde atracţia serii au fost domniţele care i-au învăţat dansuri medievale din vremea Muşatinilor. CLUJ. Mii de clujeni au luat la rând cele opt muzee deschise din oraş. Cel mai aglomerat a fost Muzeul de Artă, care a organizat un atelier culinar. Evenimentul l-a avut invitat special şi pe Mircea Dinescu, care a gătit un „stufat genail de miel”. Muzeul de Mineralogie a inaugurat expozţia „Geode” şi a pregătit pentru copii un atelier de desene cu tema „Poveşti în Piatră”. La Muzeul de Speologie, vizitatorii au putut vedea o proiecţie de diapozitive numită „Peştera, casa liliecilor”, iar la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, clujenii au vizitat tezaurul şi lapidariul medival. BRAŞOV. Doar Muzeul de Artă şi „Casa Mureşenilor” din oraş au participat la „Noaptea Muzeelor”, dar numărul participanţilor, de ordinul miilor, a fost peste aşteptări. „Am stat paznic toată seara la poarta muzeului, să ţin lumea în loc. A venit puhoi, a trebuit să-i împărţim în grupuri, să intre pe rând”, povesteşte Valer Rus, directorul muzeului Casa Mureşenilor. Asemănător s-a întâmplat la Muzeul de Artă, care şi-a primit vizitatorii şi cu piese de teatru şi concerte de cameră. PRAHOVA. La Muzeul Naţional Peleş din Sinaia, numai în primele două ore au fost peste 1.000 de vizitatori. Programul de vizitare nu a fost prelugit peste ora 24 deoarece vastul parc al muzeului nu a putut fi supravegheat doar cu personalul institutiei. CONSTANŢA. Sute de constănteni, mai ales bunici cu nepoţi, elevi sau cupluri de tineri au vizitat Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie precum şi Muzeul Marinei. Turiştii aflaţi pe litoral ar fi vrut să viziteze şi celelalte muzee, de Artă, Planetariul sau Acvariul, dar acestea erau inchise. „Angajaţii nu şi-au primit salariile de aproape trei săptămâni, credeţi că le mai arde să facă şi o noapte albă aşa, pe gratis?”, le spune paznicul Muzeul de Artă curioşilor. HUNEDOARA. Doar câteva zeci de tineri, majoritatea din Valea Jiului, au fost atraşi să viziteze sâmbătă noaptea Muzeul Mineritului din Petroşani.
Oltenii şi moldovenii au preferat să stea acasă IAŞI. Puţin peste 300 de ieşeni au înlocuit plimbarea de seară cu o vizită la muzeu. Cei mai mulţi vizitatori i-a avut Muzeul Unirii, în jur de 200. Până la ora 21.00, 40 de persoane călcaseră pragul Muzeului Poni - Cernătescu şi Muzeului Mihail Kogălniceanu. Cele două muzee nu şi-au făcut concurenţă deoarece, fiind situate unul aproape de celălalt, au avut aceiaşi vizitatori. „Într-o singură zi am avut mai mulţi vizitatori decât avem într-o lună, ceea ce a fost un lucru îmbucurător”, spune muzeograful Mihaela Tudose, de la Muzeul Memorial Mihail Kogălniceanu. DOLJ. Doar două din muzeele din Craiova au fost deschise în noaptea de sâmbătă spre duminică: Muzeul de Istorie şi Muzeul de Ştiinţe ale Naturii. Cei de la Muzeul de Artă, în care sunt expuse câteva opere ale lui Constantin Brâncuşi, au ţinut porţile închise pentru că „nu se justifică să lăsăm luminile aprinse toată noaptea”, a argumentat Florin Rogneanu, directorul muzeului. Colecţiile de artă au putut totuşi să fie vizitate gratuit sâmbătă şi duminică, între orele 10.00 şi 17.00. Muzeul de Istorie şi-a aşteptat vizitatorii cu expoziţia dedicată vestigiilor romane descoperite în situl de la Răcari, Dolj, iar Muzeul de Ştiinţe ale Naturii a oferit publicului o expoziţie despre istoria şi simbolistica exploatării sării în ţara noastră, denumită „Sarea, timpul şi omul”.