Sărbătoarea Kurban Bayramului are loc la sfîrşitul pelerinajului (hagilîc) la Meca, în locurile sfinte ale islamului, la care participă anual aproape două milioane de pelerini, inclusiv din România. Tradiţia sacrificării unui animal în lumea musulmană ( berbec, oaie, cămilă, bivol sau capră), de către credincioşi, a apărut în anul al II-lea al islamului având semnificaţia unui gest de bunăvoinţă şi adorare a lui Allah. Cei aproape 100.000 de credincioşii musulmani din România realizează sacrificiul ritual în dimineața primei zile a Kurban Bayram-ului, după slujbele religioase oficiate la geamiile comunităților..

 

Potrivit tradiţiei, în România sunt sacrificate ovine şi bovine a căror carne este oferită în dar prietenilor şi săracilor, o altă parte fiind păstrată pentru prepararea bucatelor tradiţionale, în gospodărie. Meniul specific pentru Kurban Bayram se pregăteşte în ajun, fiind alcătuit din ciorbe, fasole cu carne de batal, sarmale, yahnie (carne tocată cu ceapă), pilaf, fripturi, orez cu lapte (sutlac), diverse prăjituri şi nelipsitele şi tradiţionalele baclavale și saraiglii cu sirop şi nuci.

 

Cei mai mulți credincioși musulmani din România trăiesc în Dobrogea. La masa tradiţională de Bayram, pe lângă rude sunt invitați și vecinii români, credincioși creștini ortodocși. Se fac urări între membrii familiei, se sărută mâinile persoanelor mai în vârstă. Copiii primesc daruri, dulciuri și bani. Musafirii sunt stropiţi cu parfum şi serviţi cu ciocolată, cafele, fructe, baclavale, fistic, alune, suc etc. Tineretul face notă discordantă, organizând, mai nou, petreceri în cluburile de noapte sau la terasele în aer liber de pe litoral.

 

Şeful Cultului Musulman din România, muftiul Iusuf Muurat şi conducerea Muftiatului Cultului Musulman  urează tuturor musulmanilor din România  „Kurban Bayraminiz Mubarek Olsun!”,  „Un Bairam Fericit”!

 

Te-ar putea interesa și: