Motivele din spatele întârzierilor de pe șantierele din București. Ce s-a descoperit sub șinele de tramvai

Motivele din spatele întârzierilor de pe șantierele din București. Ce s-a descoperit sub șinele de tramvaisursa: Facebook

Lucrările de modernizare a liniilor de tramvai din Capitală scoate la iveală probleme majore în subteran. Primăria București a anunțat că, odată cu reabilitarea celor 50 de kilometri de cale de rulare, este necesară și modernizarea a peste 70 de kilometri de rețele subterane. Complexitatea intervențiilor și numeroasele situații neprevăzute apărute în teren au dus la încetinirea sau chiar la oprirea temporară a lucrărilor pe anumite porțiuni.

Motivele din spatele întârzierilor de pe șantierele din București. Ce s-a descoperit sub șinele de tramvai

Săpăturile au scos la iveală nu doar conducte amplasate diferit față de planurile oficiale, ci și vestigii istorice care necesită evaluarea experților din cadrul Ministerului Culturii. Reprezentanții administrației locale susțin că prioritare sunt durabilitatea și calitatea execuției, chiar dacă acest lucru presupune un timp mai lung de finalizare.

„Peste 70 de kilometri de reţele din subteran modernizăm, odată cu cei 50 km de şină de tramvai! Se află sub şine, într-un adevărat hăţiş, şi de multe ori ne blochează înaintarea. Este motivul pentru care, câteva săptămâni, nu vedeţi muncitori pe unele porţiuni de şantier”, au transmis reprezentanții Primăriei București.

Discrepanțe mari între planurile din acte și realitatea din teren

Deși documentația tehnică pentru modernizarea infrastructurii de tramvai a fost completă, intervențiile efective în teren au fost îngreunate de starea rețelelor vechi. Înainte de demararea lucrărilor, se întocmește un plan coordonator asumat de toți operatorii de utilități, precum Apa Nova, Distrigaz sau Termoenergetica. Cu toate acestea, poziția reală a conductelor diferă frecvent de cea din documente.

„Înainte de a da ordinul de începere a unui şantier, facem aşa-numitul „plan coordonator de reţele”, asumat de toţi operatorii (Apa Nova, Distrigaz, Termoenergetica etc.). Conform acestuia, constructorul ştie poziţia exactă a ţevilor din subteran. Cel puţin aşa ar trebui! Însă planul de pe hârtie contravine cu realitatea din teren. Odată dezafectată şina veche şi intrate utilajele pentru săpături, descoperim că ţevile pe care le credeam undeva sunt la câţiva metri distanţă, iar altele ies la iveală din locuri de unde nu ne aşteptam”, au detaliat oficialii municipalității.

sursa: Facebook

Descoperirea unor rețele neidentificate anterior sau a unor vestigii istorice blochează activitatea utilajelor pentru perioade care pot varia de la câteva săptămâni până la câteva luni, timp în care sunt necesare avize speciale și modificări de proiect.

Coordonarea dificilă în spații înguste și condiții meteo nefavorabile

O altă provocare majoră identificată de municipalitate este lipsa de spațiu de pe străzile înguste ale orașului, care împiedică devierea rețelelor de sub noile șine. În aceste condiții, lucrările la conducte și la calea de rulare trebuie efectuate în paralel, fiind necesară o sincronizare strictă între toate companiile de utilități implicate.

„Căutăm, pe cât posibil, să le deviem de sub noua şină de tramvai, însă de multe ori e imposibil. Fizic, nu este spaţiu pe străzile înguste. Le modernizăm concomitent, însă acest lucru necesită o foarte bună coordonare cu toţi operatorii de reţele”, a precizat Primăria București.

Pe lângă dificultățile tehnice, ritmul lucrărilor este influențat direct și de condițiile meteorologice. Precipitațiile abundente provoacă infiltrarea apei în sol, împiedicând accesul utilajelor grele pe șantier până la drenarea completă a terenului.

Strategia municipalității pentru o infrastructură de lungă durată

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a subliniat că abordarea aleasă urmărește prevenirea unor avarii viitoare care ar necesita spartul asfaltului sau al căii de rulare abia renovate. Decizia de a reabilita integral subteranul în paralel cu linia de tramvai este considerată singura opțiune viabilă din punct de vedere economic și tehnic.

„Dacă aveam de lucru doar la şina de tramvai, era simplu, terminam într-un an de zile. Dar trebuie să modernizăm şi ce e în subteran. Că nu vrem ca peste doi ani să ne trezim că se sparge o ţeavă şi desfacem tot ca să ajungem la ea, că ar fi bani aruncaţi pe fereastră. Prefer să dureze mai mult, dar să aplicăm soluţia corectă, să facem lucrări de calitate care să reziste zeci de ani de acum înainte”, a explicat primarul general, Ciprian Ciucu.

Administrația locală a transmis un mesaj de înțelegere către bucureșteni, conștientă de disconfortul creat în trafic pe durata desfășurării proiectelor de anvergură.

„Ştim că şantierele înseamnă disconfort, trafic şi răbdare pusă la încercare. Ştim şi că, atunci când vedeţi o zonă în care lucrările par să fi stagnat, este firesc să vă întrebaţi de ce. Dar, dincolo de ceea ce se vede la suprafaţă, în subteran se construieşte fundaţia unei infrastructuri care trebuie să funcţioneze bine pentru zeci de ani”, au concluzionat reprezentanții Primăriei București.