Arheologii greci susţin că există indicii temeinice potrivit cărora un mormânt antic găsit în zona Stagira, din centrul Macedoniei, ar putea fi mormântul filozofului grec Aristotel. Cripta veche de 2.400 de ani este localizată chiar în oraşul naşterii filosofului grec, Stagira.

Anunţul a fost făcut, în cadrul unui congres mondial dedicat marelui filozof, de către arheologul Kostas Sismanidis, a cărui echipă a petrecut 20 de ani săpând în zonă. Cripta veche de 2.400 de ani este localizată chiar în oraşul naşterii filosofului grec, Stagira, oraş situat în nordul Greciei de azi, provincia Macedonia. Sismanidis a precizat că „nu am dovezi irefutabile, dar dispun de indicii solide. Sunt aproape sigur.”

Deşi se credea iniţial că filosoful a fost îngropat în altă parte, în prezent arheologii sunt de părere că rămăşiţele sale au fost mutate. Multă vreme, arheologii au fost de părere că Aristotel a murit în Chalcis în anul 322 î.e.n., însă cercetătorii din prezent cred că oamenii din Stagira i-au mutat rămăşiţele în locul în care s-a născut.

Mormântul are un dom enorm de zece metri şi pardoseală de marmură datată din perioada elenistică. Monumentul are o panoramă de 360 de grade şi este plasat într-o zonă uşor accesibilă pentru publicul vizitator care dorea să aducă un omagiu marelui filosof.

În opinia experţilor, construcţia mormântului a fost una pripită, iar materiale de înaltă calitate au fost adăugate în vârful domului la o dată ulterioară.

În mormânt, care a fost distrus de bizantini, excavatoarele au dat peste obiecte de ceramică de la atelierele imperiale şi 50 de monede datate din timpul lui Alexandru cel Mare.

Un perete semi-circular al mormântului se ridică la înălţimea de doi metri. Un culoar îi conducea către intrarea în mormânt pe cei care doreau să aducă un omagiu filosofului grec. Structura mormântului a fost distrusă de bizantinii care au construit un turn pătrat deasupra acestuia.

Vestea găsirii presupusului mormânt al lui Aristotel a venit la un congres mondial care marchează 2.400 de ani de la naşterea acestuia. Arheologii au catalogat descoperirea drept cea mai importantă din excavările ultimilor 20 de ani.

Aristotel (384 î.Hr.- 322 î.Hr.) a fost unul din cei mai importanţi filozofi ai Greciei Antice, clasic al filosofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al şcolii peripatetice. Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filosofia lui Platon şi a dezvoltat-o. Aristotel este întemeietorul ştiinţei politice ca ştiinţă de sine stătătoare. A întemeiat şi sistematizat domenii filosofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica, Etica. De asemenea, forma aristotelică a ştiinţelor naturale a rămas paradigmatică mai mult de un mileniu în Europa.

Aristotel a fost descris ca "primul geniu ştiinţific din istorie", în urma scrierilor sale diverse, care au acoperit subiecte de la fizică şi zoologie la poezie şi lingvistică, el contribuind la fundamentul culturii şi gândirii occidentale.