Anunțul a fost făcut sâmbătă de Centrului pentru explorare selenară şi program spaţial din cadrul Administraţiei Spaţiale Naţionale din China.

Modulul chinez de aselenizare a intrat în hibernare vineri, la 21:40, ora Beijingului, conform programării, iar roverul Yutu-2 (Iepurele de Jad-2) a fost trecut în modul inactiv vineri la ora 00:00, a indicat centrul.

O zi pe Lună echivalează cu 14 zile pe Pământ, iar noaptea selenară are aceeaşi durată.

Modulul Chang’e 4, care a trecut la modul inactiv în timpul nopţii selenare din cauza lipsei de energie solară, a funcţionat 660 de zile terestre pe partea îndepărtată a Lunii, iar roverul s-a deplasat în total 565,9 metri.

În a 23-a zi selenară, Yutu-2 s-a deplasat spre nord-vest, călătorind către o zonă cu bazalt şi un crater de impact cu reflectivitate ridicată. În drum spre destinaţie, spectrometrul pentru măsurători în infraroşu apropiat instalat pe rover a fost utilizat pentru cercetarea unei roci de aproximativ 30 centimetru în diametru. Echipa de oameni de ştiinţă din cadrul misiunii analizează datele transmise.

Oamenii de ştiinţă au efectuat primele măsurători documentate sistematic ale radiaţiei de pe Lună utilizând datele captate de detectorul de radiaţii neutronice aflat la bord. Potrivit studiului publicat în jurnalul Science Advances, suprafaţa Lunii este foarte radioactivă, de aproximativ două până la trei ori mai mult decât pe Staţia Spaţială Internaţională, de cinci până la zece ori faţă de un zbor civil şi de 300 de ori mai mult decât suprafaţa terestră în Beijing, notează Xinhua.

Studiul furnizează date de referinţă pentru estimarea pericolelor radioactive de pe suprafaţa selenară. De asemenea, informaţiile pot fi folosite la proiectarea măsurilor de protecţie împotriva radiaţiilor pentru viitorii astronauţi care vor ajunge pe Lună.

Misiunea Chang’e 4, lansată la 8 decembrie 2018, a aselenizat în craterul Von Karman, o „farfurie” cu diametrul de 186 de kilometri, la 2 ianuarie 2019, devenind prima sondă care aselenizează controlat într-o regiune aflată pe partea îndepărtată a Lunii.

Luna se află în relaţie de rotaţie sincronă cu Pământul şi de aceasta are mereu o singură faţă îndreptată spre Terra.

Misiunea Chang’e 4 face parte din ambiţiosul program finanțat de China de explorare robotică a Lunii şi poartă numele zeiţei chineze a Lunii.

Următoarea misiune din acest program, Chang’e 5, îşi propune să aducă pe Terra mostre din solul selenar, scrie Agerpres.