Extinderea şi adaptarea Alianţei Nord-Atlantice la noile provocări în materie de securitate, eficientizarea misiunilor din teatrele de operaţiuni şi dezvoltarea relaţiilor de parteneriat sunt subminate de divergenţele interne şi de presiunile Rusiei. Divergenţele dintre aliaţii care susţin includerea Ucrainei şi Georgiei în Planul de acţiune pentru aderare (MAP) şi cei care se opun acestei decizii riscă să transforme Summitul NATO de la Bucureşti în scena unei confruntări ce ar putea dăuna grav imaginii blocului politico-militar, comentează AFP.

Astfel, cel mai mare summit din istoria NATO se anunţă a fi şi unul dintre cele mai tensionate, nu doar din cauza prezenţei la Bucureşti a preşedintelui rus, Vladimir Putin, ci şi a dezacordurilor din sânul Alianţei privind extinderea.

Pentru a deveni membre NATO, ţările aspirante trebuie să fie incluse mai întâi în Planul de acţiune pentru aderare, un program destinat să le ajute să se pregătească pentru o eventuală primire a lor în Alianţă. Trei ţări - Albania, Croaţia şi Macedonia - participă momentan la MAP.

Primele două au mari şanse să primească invitaţiile de aderare chiar la Bucureşti, în timp ce Macedonia trebuie să-şi rezolve diferendul cu Grecia privind propriul nume. Ucraina şi Georgia, între „nein“ şi „yes“

Atât Ucraina, cât şi Georgia sunt angajate într-un „dialog intensificat“ cu Alianţa Nord- Atlantică şi se pare că lucrurile nu se vor schimba prea curând. Includerii lor în MAP nu i se opune doar Rusia, care oficial nu poate bloca o asemenea măsură, ci şi zece state NATO.

Este vorba despre Germania, Belgia, Spania, Franţa, Grecia, Ungaria, Italia, Luxemburg, Norvegia şi Olanda, susţin surse diplomatice de la Bruxelles. Motivul invocat este că ucrainenii de rând se pronunţă împotriva aderării ţării lor la Alianţă şi apreciază că Georgia nu are ce să caute în NATO până nu-şi soluţionează conflictul cu regiunile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud.

Tabăra care o are ca vârf de lance pe Angela Merkel, cancelarul german, se va înfrunta, la Bucureşti, cu grupul alcătuit din ţările baltice şi din fostele state comuniste est-europene, susţinute de preşedintele american George W. Bush. Acesta a încercat să-i convingă pe marii lideri politici din Europa, inclusiv pe Merkel, că participarea Ucrainei şi Georgiei la MAP ar fi oportună, însă demersurile sale s-au lovit de refuzul categoric al Germaniei.

Reformarea NATO, sub semnul întrebării

La începutul anului, cinci strategi şi foşti şefi de Stat Major din SUA, Marea Britanie, Olanda Germania şi Franţa au elaborat un raport în care solicitau reformarea NATO. Ei pledau pentru un nou pact care să atragă SUA, NATO şi UE într-o „strategie majoră“, cu scopul de a face faţă ameninţărilor teroriste. În opinia lor, Alianţa trebuie să fie pregătită să lanseze atacuri nucleare pentru a stopa proliferarea armelor de distrugere în masă.

Potrivit cotidianului „The Guardian“, strategia pusă la punct de cei cinci ar urma să fie luată în discuţie la summitul care începe miercuri, însă este greu de crezut că aliaţii se vor putea pune de acord asupra unui subiect atât de sensibil precum atacurile preventive.

FUGA DE LINIA ÎNTAI Implicarea în Afganistan - un subiect fierbinte

Primirea de noi membri, adaptarea NATO la noile provocări în materie de securitate, misiunile din teatrele de operaţiuni şi dezvoltarea relaţiilor de parteneriat sunt cele patru teme majore de pe agenda summitului de la Bucureşti.

Dincolo de dezacordurile privind extinderea şi de soarta incertă a strategiei de reformare a Alianţei, asigurarea necesarului de trupe în sudul Afganistanului reprezintă un alt subiect fierbinte. Talibanii din această zonă le fac viaţa grea militarilor americani, britanici, canadieni, olandezi, danezi şi români, iar Washingtonul şi Londra le-au solicitat celorlalţi membri ai Alianţei să contribuie cu trupe suplimentare.

Deocamdată, doar preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a răspuns apelului. Potrivit unor surse militare de la Paris şi Bruxelles, acest efort al Franţei va consta în trimiterea pe teritoriul Afganistanului a unui batalion de 1.000 de militari, cărora li se vor alătura maximum 200 de membri ai forţelor speciale. Toţi vor ajunge în est, ceea ce va permite transferul unui număr deocamdată incert de soldaţi americani la Kandahar (sudul Afganistanului). Angajament pe termen lung

„Afganistanul reprezintă un angajament pe termen lung al NATO. Trebuie să ajutăm Afganistanul să devină un stat stabil, democratic şi guvernat aşa cum se cuvine, care să nu mai exporte terorism, criminalitate şi droguri în ţările noastre şi în restul lumii“, a precizat secretarul general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer, într-un articol publicat în „NATO Review“.

Scheffer se aşteaptă ca, la Bucureşti, aliaţii să stabilească o strategie clară privind implicarea pe viitor a NATO în această ţară.

În afara celor 43.250 de militari din cadrul Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF), Alianţa mai contribuie la stabilizarea Afganistanului prin intermediul unui înalt reprezentant civil şi al unui program de cooperare, axat pe reforma sectorului de apărare. Din cauza deficitului de trupe din sudul ţării, există însă nemulţumiri, mai ales la Washington.

„Mă tem că NATO devine o alianţă cu două viteze, în care unii aliaţi sunt gata să lupte şi să moară pentru securitatea oamenilor şi alţii nu“, declara, luna trecută, secretarul american al apărării, Robert Gates. Reproşurile sale au vizat, în special, Germania.

În cele din urmă, preşedintele american, George W. Bush, a renunţ at să mai facă presiuni asupra Berlinului. „Nu vreau să le cer statelor nimic din ce nu îşi pot asuma din punct de vedere politic“, a declarat Bush, într-un interviu pentru „Die Welt“, care urmează să apară în numărul de azi.

DUEL LA MAREA NEAGRĂ Reuniunea de la Soci umbreşte summitul Summitul NATO din 2-4 aprilie va fi eclipsat parţial de discuţiile ruso-americane privind chestiunile strategice curente, precum securitatea energetică şi scutul antirachetă, aflate pe agenda reuniunii de adio de la Soci.

Ultima întâlnire dintre George W. Bush şi Vladimir Putin în calitate de preşedinţi ai Statelor Unite şi, respectiv, Rusiei, va avea loc la două zile după Summitul NATO.

Ca urmare a insistenţelor liderului de la Casa Albă şi ale celorlalte state membre, Rusia ar putea pune la dispoziţia Alianţei o rută terestră de transport spre nordul Afganistanului şi se aş- teaptă ca, la Soci, să fie înregistrate progrese suplimentare în privinţa colaborării bilaterale, comentează AFP.

La Bucureşti şi la Soci va fi dezbătut şi subiectul suspendării participării Rusiei la Tratatul privind Forţele Convenţionale din Europa (CFE). De pe 12 decembrie 2007, Moscova a încetat să mai aplice Tratatul CFE, semnat în 1990 de statele membre NATO şi de cele ale Tratatului de la Varşovia, înaintea destră mării fostei URSS.

Documentul a fost adaptat în 1999, la Istanbul, după dispariţia blocului sovietic. Aliaţii nu au ratificat însă această versiune adaptată, cerând retragerea trupelor ruseşti de pe teritoriul regiunilor separatiste din Georgia şi Republica Moldova.

„Ruşii ne spun că, după ce ei au ratificat versiunea adaptată a tratatului, este rândul nostru să facem primul pas. La rândul nostru, noi le spunem să răspundă propunerilor pe care le-am făcut la sfârşitul lui 2007“, a declarat un diplomat NATO. Propunerile respective constau în ratificarea de către statele NATO a Tratatului CFE adaptat, în schimbul punerii în aplicare de către Rusia a unei serii de măsuri, începând cu retragerea militarilor săi din Moldova şi Georgia.