Prima cercetare a implicat 181 de pacienţi adulţi internaţi cu pneumonie asociată COVID-19, care au necesitat administrarea de oxigen. 84 dintre aceşti pacienţi au primit hidroxiclorochină zilnic la mai puţin de două zile de la spitalizare, spre deosebire de ceilalţi 97. Faptul că li s-a administrat acest tratament nu a schimbat nimic, nici în ceea ce priveşte transferurile la reanimare (76% dintre pacienţii trataţi cu hidroxicloroquină au fost la reanimare după a 21-a zi, comparativ cu 75% în celălalt grup de pacienţi), nici mortalitatea (rata de supravieţuire în a 21-a zi a fost de 89%, respectiv, 91%).

“Hidroxiclorochina a beneficiat de atenţie la nivel mondial ca tratament potenţial pentru COVID-19 după rezultate pozitive în cadrul studiilor restrânse. Cu toate acestea, rezultatele acestui studiu nu susţin utilizarea ei la pacienţii internaţi în spital cu COVID-19 care necesitau oxigen”, au concluzionat cercetătorii din mai multe spitale din regiunea pariziană.

Cum s-a desfășurat al doilea studiu

Al doilea studiu a implicat 150 de adulţi spitalizaţi în China, diagnosticaţi îndeosebi cu forme “uşoare” sau “moderate” de COVID-19. Jumătate dintre aceştia au primit hidroxiclorochină, iar cealaltă jumătate nu. Şi de această dată, faptul că au primit sau nu acest tratament nu a influenţat eliminarea virusului de către pacienţi după patru săptămâni. În plus, 30% dintre cei care au primit hidroxiclorochină au prezentat efecte adverse (cel mai frecvent a fost diareea) comparativ cu 9% în cazul pacienţilor cărora nu le-a fost administrată substanţa.

Hidroxiclorochina are susținători puternici la nivel mondial: Trump şi profesorul Didier Raoult

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE