Unul dintre cei mai buni antrenori pe care i-a dat fotbalul romanesc a dezvaluit pentru EVZ ca se simte obosit si vrea sa puna capat carierei.

Mircea Lucescu a facut ieri, in exclusivitate pentru EVZ, un anunt-soc: intentioneaza sa puna capat carierei de antrenor! „Il Luce”, capitanul generatiei 1970 a nationalei de fotbal si unul dintre cei mai buni tehnicieni pe care i-a dat Romania, intentioneaza sa se retraga in 2009, o data cu incheierea contractului pe care-l are cu formatia ucraineana Sahtior Donetk. Acum in varsta de 62 de ani, Lucescu ne-a marturisit ca se simte prea obosit pentru a mai continua.

Decorat de Viktor Iuscenko, presedintele Ucrainei, cu Ordinul de Merit gradul III, Mircea Lucescu a obtinut, in ultimele patru decenii, performante importante atat ca jucator (la Dinamo), cat si ca antrenor (in tara, la nationala si la Dinamo, dar si in strainatate), fiind in strainatate de departe cel mai cunoscut si apreciat tehnician roman.

EVZ: Domnule Lucescu, ati fost premiat de presedintele Ucrainei. In Romania ati primit medalii? Mircea Lucescu: Cred ca nu...

O ceremonie trista? Da. Toata lumea si-ar fi dorit sa mergem in „optimile” Ligii Campionilor, ar fi insemnat o performanta extraordinara. Totusi, eu am fost decorat pentru intreaga activitate in fotbalul din Ucraina.

Cum va explicati esecul din aceste meciuri: cu AC Milan, Celtic si Benfica?Cu Milan mi-am dat seama ca e foarte greu. Iar in ultimele doua partide, cu Celtic si Benfica, am avut nesansa.

Cati bani s-au pierdut? Ce pierderi, mai baieti? La nivel de jucatori, ce s-a castigat s-a cheltuit pe partea cealalta. Am vandut in vara 5 jucatori pe care am luat 80 de milioane de euro, deci nu am pierdut cu transferurile lui Castillo, Willian si ceilalti. Daca e sa vorbim de cheltuieli neacoperite, astea sunt in infrastructura: stadion, scoala de fotbal... Se bate prea mult moneda pe bani. Mai e vorba si de respectul pe care trebuie sa-l ai pentru cel cu care ai incheiat un contract.

„Dupa 30 de ani, obosesti s-o iei mereu de la capat”

Ati simtit ca unii jucatori nu merita banii pe care ii castiga? Unii jucatori au venit prea satisfacuti de performantele obtinute la echipele nationale si nu s-au mai concentrat. Pana in luna octombrie am fost pe locul 7 in lume la capitolul echipe de club. Dupa aceea, parca s-a rupt ceva. Au fost superficiali. Dupa meciul cu Benfica si-au dat si ei seama ce au pierdut.

Sarbatori triste? Va dati seama. N-am mai ratat o calificare in primavara cupelor europene de 7 ani.

Urmeaza un nou inceput? In acest moment, vreau sa-mi termin contractul pe care il am cu Sahtior Donetk, in 2009. Dupa aceea, este foarte probabil sa ma retrag din fotbal. Dupa 30 de ani de antrenorat, obosesti sa o iei mereu de la capat.

LEGENDA

Un antrenor de exceptie

Mircea Lucescu se poate lauda ca a dat fotbalului mare o serie de jucatori de exceptie: Sabau, Lupescu, Lupu, Raducioiu (la Dinamo), Pirlo (la Brescia), Lobont (la Rapid). Pe Hagi l-a titularizat la nationala pe cand viitorul „Rege” avea doar 18 ani. A reusit sa construiasca la nationala, pe cand avea doar 36 de ani, o echipa care a izbutit prima calificare la un turneu final (Euro 1984) dupa 14 ani de pauza. Tot Lucescu a fost cel care a condus Romania spre una dintre cele mai mari victorii din istorie: 1-0 cu campioana mondiala Italia, in 1983.

Cu Dinamo a razbit pana in semifinalele Cupei Cupelor (1990), iar apoi a reusit sa activeze aproape un deceniu in cel mai puternic campionat al lumii, cel italian. Ultimul moment important in fotbalul romanesc a fost cel de la mijlocul deceniului trecut, cand, revenit in campionatul intern, a facut din Rapid un club care sa se bata cu fortele Dinamo si Steaua.

CV

Mircea Lucescu

Nascut: 29 iulie 1945, Bucuresti

Palmares ca jucator: cinci titluri si o Cupa a Romaniei cu Dinamo (la care a evoluat timp de 12 ani); a fost capitanul echipei Romaniei care a participat la Cupa Mondiala din 1970 si s-a calificat in „sferturile” Campionatului European din 1972

Palmares ca antrenor: La cluburi: cate un titlu si cate o Cupa a Romaniei cu Dinamo si cu Rapid; doua titluri in campionatul Turciei (cate unul cu Galatasaray si cu Besiktas); doua titluri si o Cupa a Ucrainei cu Sahtior Donetk; a cucerit Supercupa Europei cu Galatasaray; pentru scurt timp, in 1998-1999, a pregatit celebra formatie italiana Inter Milano.

La nationala: s-a calificat la turneul final al Euro 1984; multa vreme a detinut si recordul numarului de meciuri pe banca tricolorilor (59).