Miniştrii au analizat stadiul implementării deciziilor din acest domeniu, adoptate la Varşovia, evaluând situaţia realizării prezenţei înaintate avansate pentru regiunea baltică şi a prezenţei înaintate adaptate pentru zona Mării Negre.

Lansarea Iniţiativei de instruire intensificată/ CJET, care urmează să fie deplin coordonată cu planul NATO de pregătire şi instruire, a fost discutată iar ministrul român al Apărării a mulțumit aliaţilor care s-au angajat să contribuie la aceste iniţiative şi a invitat şi celelalte state membre ale NATO să sprijine demersurile României, prin contribuţii concrete cu forţe şi capabilităţi militare.

Miniştrii au analizat, de asemenea, implementarea mandatului stabilit la Varşovia, constând în adoptarea unor noi măsuri destinate zonei Mării Negre. Au fost luate decizii pentru intensificarea instruirii, prin intermediul unui centru comun de exerciţii, şi creşterea prezenţei aeriene aliate pe segmentul sudic al flancului estic al NATO, şi au aprobat folosirea bazelor aeriene din România şi Bulgaria pentru misiuni de supraveghere aeriană a Mării Negre.

In domeniul maritim, a fost agreată realizarea unei analize aprofundate a modalităţilor de dezvoltare a prezenţei navale la Marea Neagră, cu sprijinul direct al Autorităţilor Militare NATO, în pregătirea unei decizii finale pentru ministeriala apărării din februarie 2017. Sunt avute în vedere două componente cheie pentru postura de descurajare la Marea Neagră: cadrul întărit de pregătire şi elementul aliat de coordonare maritimă.

Un număr important de aliaţi, între care Canada, Germania, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Statele Unite ale Americii şi Turcia au reconfirmat sau anunţat noi contribuţii pentru realizarea prezenţei înaintate adaptate în domeniile terestru, aerian şi maritim. Secretarul britanic pentru Apărare a evidenţiat intensificarea activităţilor de pregătire în comun prin dislocarea de forţe şi capacităţi militare britanice, terestre, aeriene şi maritime, pe teritoriul României şi la Marea Neagră, în cursul anului viitor. Autoritățile britanice vor disloca, în România, aeronavele de luptă Typhoon din cadrul Forţelor Aeriene Regale, în cursul anului 2017, în vederea executării misiunilor de poliţie aeriană şi participării la activităţi de pregătire în comun cu Forţele Aeriene Române. Canada participă la sprijinul aerian cu aeronave F19 pentru poliție aeriană. Complementar, pe dimensiunea terestră a prezenţei adaptate, au fost discutate posibilităţile de participare cu elemente ale Forţei Intrunite cu capacitate de reacţie ridicată a NATO/VJTF, coordonată de Marea Britanie în anul 2017, la exerciţii comune cu Brigada Multinaţională de la Craiova, pe teritoriul României.

Miniştrii Apărării au abordat și tema proiectării stabilităţii dincolo de graniţele Alianţei, ca al doilea palier important de lucru pentru implementarea deciziilor adoptate în iulie la Varşovia, dar și modalităţile de aprofundare a cooperării dintre NATO şi Uniunea Europeană, respectiv de implementare a Declaraţiei Comune semnate la Summitul NATO de la Varşovia pe această temă. La reuniune au participat şi Inaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini, precum şi miniştrii apărării din Finlanda şi Suedia. Avansarea cooperării va avea la bază principiile complementarităţii şi evitării duplicărilor, iar dezvoltarea capabilităţilor de apărare trebuie să răspundă nevoilor de utilizare a acestora în operaţii şi misiuni, atât în context aliat, cât şi al Uniunii Europene.

Am considerat util să dedic un editorial acestui eveniment tocmai pentru a calma spiritele mai inflamate, care văd România izolată, sau România abandonată de aliați sau parteneri, ba chiar unii de-a dreptul necunoscători propagă propaganda rusă și războiul informațional care vorbește despre parteneri și aliați care ar fi implicați în dezintegrarea României prin ruperea Transilvaniei. Realitatea și argumentele directe arată exact contrariul.