Caracalul (actualul oraş), Comoştenii (j. Dolj) şi Drincea (j. Mehedinţi), plus ceea ce vânduse jupaniţa Marga şi fiii ei Matei şi Vâlsan: Izlazul (j. Teleorman), Gârvovul (j. Romanaţi) şi Fălcoii (j. Romanaţi). „încă au

vândut şi din partea lui Basarab voievod şi a lui Preda ban”: Cioroiaşi (j. Dolj), Vultureşti, F… şi C… (lângă Hotarele, j. Ilfov), Coşcodia (j.

Mehedinţi), Livezile şi Vârâţi (j. Dolj), Slavona (?) şi Povariul (lângă Livezi, j. Dolj).

Acestea stau scrise în hrisovul din 1589, al lui Mihnea Turcitul, dat lui Nica postelnic al doilea, jupâniţei sale Măria, fiica Ancăi din Coiani şi fiului ei Şerban al doilea paharnic, viitorul Radu Şerban voievod, adică urmaşilor în viaţă ai lui Radu postelnic, cel de al treilea dintre fraţii Craiovești.

Scopul cercetărilor întreprinse de Mihnea Turcitul în legătură cu averea Craioveştilor este arătat astfel:

„Din vreme ce m-a dăruit Dumnezeu cu domnia şi cu sceptrul… a doua oară, m-am nevoit şi am voit să cercetez şi să adeverez rândul averilor

Craioveştilor … ca să aleg domnia mea din averea Craioveştilor partea răposatului Basarab voievod şi partea fratelui lui Preda ban şi să alegem zestrea jupaniţei Marga cea bătrână, sora lui Basarab voievod şi a lui Preda ban, ca să fie partea răposatului Basarab voievod partea domnească, ca după trecerea domniei mele, pe cine va alege…

Dumnezeu să fie cârmuitor şi domn al Ţării Româneşti… domnia lui să stăpânească partea lui Basarab voievod, pentru că s-a ridicat domn al Ţării Româneşti.

Iar partea fratelui său Preda ban să fie a cui se va alege din trupul lui, iar zestrea surorii lui, jupâniţa Marga cea Bătrână, să o ţie şi să o stăpânească nepoţii şi strănepoţii ei…”.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric