Mircea Miclea, fostul ministru al Educatiei care a renuntat la fotoliu cand nu a primit 5% din PIB pentru invatamant, conduce acum o comisie de experti subordonata presedintelui Romaniei.

Pentru anii urmatori, Miclea vede urmatoarele solutii pentru Educatie: gradinita sa fie obligatorie, elevii sa invete sa comunice, nu sa memoreze comentarii si universitatile sa nu se mai reproduca precum in societatea socialista multilateral dezvoltata.

EVZ: Conduceti o comisie care are rolul de a evalua sistemul de educatie si de a oferi solutii. Care sunt principalele probleme ale sistemului de educatie din tara noastra in acest moment ?

Mircea Micea: Problema principala a Romaniei dupa 1990 a fost lipsa de coerenta. Fiecare guvern a venit cu propria perspectiva asupra a ceea ce trebuie schimbat, introducand cate ceva nou. Ar trebui facuta o intelegere intre toate partidele politice, cu toate institutiile implicate, care sa fie siimplementata. Si as mai adauga ceva esential: educatia timpurie. Toate studiile arata ca principala modalitate de a reduce rata abandonului scolar  - si noi avem cea mai mare rata a abandonului scolar timpuriu din Europa – este de a interveni inainte de scoala.

 Dar gradinita nu este obligatorie la noi

Nu avem educatori, nu avem cladiri, iar invatamantul prescolar nu este obligatoriu, desi ar trebui sa fie. Si mai este ceva: din punct de vedere institutional, copiii intre 2 si 3 ani sunt ai nimanui, din cauza ca nu sunt incadratI nici la cresa, nici la gradinita. Este aberant. Aceasta varsta este a nimanui.  

De unde ar trebui sa inceapa schimbarile in educatie ?

Uniunea Europeana a numit opt competente cheie pe care trebuie sa le aiba cineva care termina invatamantul obligatoriu de zece clase. Dintre acestea, pot aminti capacitatea de a comunica intr-o limba straina, tehnologia informatiei, stiinta si tehnologie, aptitudini antreprenoriale. Daca aceste competente cheie sunt preluate de sistemul nostru de invatamant, si parerea mea este ca trebuie preluate, doar atunci se poate stabili ce cursuri trebuie invatate.

In conditiile in care elevii ar trebui sa stie macar sa comunice cand termina zece clase, ce parere avetI despre faptul ca Ministerul Educatiei a decis publicarea pe internet a subiectelor pentru examenele nationale inainte de testare ?

Cred ca evaluarile nationale trebuie sa masoare capacitatea elevilor de a dobandi competentele despre care vorbeam. Ei nu trebuie sa invete numai informatiile din matematica sau limba romana. Noi trebuie sa preluam modelul evaluarii de tip PISA, care incearca sa clarifice care sunt principalele competente necesare pentru a face fata vietii de adult.

La ultimele evaluari PISA, rezultatele elevilor romani au fost destul de slabe

Suntem in ultima treime a clasamentului PISA. Asta din cauza ca, pana acum, la noi evaluarea s-a facut pe continuturi, cata matematica stie un elev, cata istorie sau cate comentarii despre autorii literari. Scoala romaneasca este centrata pe evaluarea continuturilor si nu a competentelor. Si atata timp cat se va intampla acest lucru, performantele pe care le obtinut elevii nostri vor fi aproape nule.

Ce se va intampla daca nu vom tine cont de competentele cerute de Uniunea Europeana?

Atunci vom avea in continuare elevi care invata comentarii si rezolvari de probleme, continuturi care sunt extrem de perisabile si adesea inutile, pentru ca le gasesti pe o mie de site-uri de pe internet.

Dovada ca multi elevi isi fac temele utilizand referate de pe net.

Acum avem o curricula care a fost construita dupa parerile unora sau ale altora. Evaluarea este facuta pe continuturi, de aici si insatisfactia pe care o au elevii fata de scoala, pentru ca sunt pusi in situatia de a invata lucruri care li se par inutile si tot de aici si performantele slabe la testarile internationale.

De anul viitor va incepe o evaluare a calitatii scolilor. Ca ministru al educatiei ati fost promotorul acestor legi a calitatii. Ce parere aveti despre modul in care se va realiza evaluarea?

In preuniversitar este esential sa evaluezi atat institutiile, cat si programele de studii. Trebuie sa stii unde se face scoala de calitate si unde nu. Din doua motive: pentru a dirija resursele financiare pentru a ajuta scolile unde nu se face calitate sI in al doilea rand pentru a vedea daca unele scolile mai trebuie pastrate.

Vor fi inchise scoli de anul viitor ?

Acele scoli, indiferent ca sunt de stat sau particulare, care nu produc si care pot fi absorbite de alte unitatI de invatamant din apropiere, de calitate, astfel incat comunitatea sa nu aiba de suferit, vor fi inchise.

Dar cine va da banii pentru ca scolile sa faca educatie de calitate ?

Conform strategiei descentralizarii, finantarea nu se va face pe salarii sau pe cadre didactice, ci pe elev. Si atunci, practic scoala va primi o suma de bani in functie de numarul de elevi pe care ii va atrage. Daca este o scoala buna, va avea mai multi elevi, daca are mai multi elevi, atunci va avea si mai multi bani, iar profesorii vor putea primi salarii mai mari. Va exista un salariu minim la nivel national, la care nu mai exista limita superioara de acordare. In cazul unei scoli amarate din mediul rural, care are putini elevi, vor exista in schimb fonduri de compensare.

Nu vom risca in aceasta situatie ca profesorii sa fie tentati sa dea note mari numai pentru a primi bani mai multi ?

Aici trebuie sa ne uitam la experienta altor tari. Nu vom compara scolile care provin dintr-un mediu favorizat cu cele de la periferie, de exemplu. Performanta unui profesor de la periferie poate sa fie adesea mai mare decat a celui de la o scoala centrala, care beneficiaza de elevi care provin din familii pentru care a invata este o valoare. Compar performanta de anul acesta a unui cadru didactic cu cea de anul trecut a aceluiasI profesor, pentru a vedea diferentele.

Cat de europene sunt universitatile romanesti in acest moment ?

Primul lucru care trebuie facut dupa integrare este o departajare a universitatilor care vor sa faca cercetare de cele care vor sa faca educatie. La noi nu s-a facut inca o ierarhizare a universitatilor, astfel incat in acest moment nu stim clar care sunt universitatile de cercetare, care sunt de educatie si cercetare si care se ocupa numai de educatie. Din pacate, universitatile de la noi functioneaza pe principiul societatii socialiste multilateral dezvoltate. Vor sa faca de toate. Si fac exact ce a facut si societatea socialista multilateral dezoltata: vor sa aiba si foarte multi studenti in anul I, dar si cercetare. Ori asta este o cotradictie. Universitatile din Top 500 care fac cercetare sunt concentrate pe masterat, nu sunt interesate de un numar foarte mare de studenti in anul I.

Vom putea vorbi de un faliment al universitatilor din Romania ?

Este prea mult spus faliment, pentru ca sunt anumite sectii, catedre care sunt la nivel international. Cred ca este mai degraba un faliment al unei anumite abordari, care tine de o generatie de rectori care merge pe ideea dezvoltarii de universitati pe modelul societatii socialiste multilateral dezvoltate: sa facem cat mai multe sectii, specializari, in loc sa ne dezvoltam intensiv. Rezultatul va fi acelasI: colaps. Oricum in acest moment universitatile ofera mai multe locuri decat absolventi.

Ce se va intampla cu masa aceasta mare de studenti care termina facultati cu specializari inguste, fara cautare pe piata muncii ?  

O sa fie slab pregatiti si vor avea sanse foarte reduse la angajare. Universitatile care au reprodus sistemul societatii socialiste au inceput sa vanda mai degraba iluzii decat meserii. Au creat mereu specializari fara acoperire pe piata muncii, pentru ca au fost mai degraba interesate sa-sI asigure norme pentru profesori. Acum la noi nu sunt precizate clar calificarile, nu este explicat ce vei sti sa faci dupa ce termini universitatea. Cursurile care se fac acum sunt rezultatele luptei de putere intre triburile academice, pe principiul <eu sunt tare, cursul meu are doua ore de curs, doua de seminar, tu esti slab te multumesti cu o ora de seminar>. Unul dintre lucrurile care trebuie facute este de a forta universitatile sa spuna ce calificari vor obtine studentii la capatul unui program de studiu.

Dar facultatile romanesti vor concura de anul viitor si cu facultati din Uniunea Europeana?

Dupa 1 ianuarie 2007 orice absolvent de liceu va putea sa plece la studii in Uniunea Europeana, platind aceleasI taxe ca si cetatenii tarii in care merge sa studieze. Iar aceste taxe sunt accesibile.

 Cu ce se va ocupa Comisia prezidentiala pe care o conduceti ?

Comisia va oferi solutii fundamentate stiintific, o analiza de impact, de oportunitate, o analiza de costuri, nu numai declaratii. Cred ca Presedintia are nevoie de expertiza, de declaratii bazate pe expertiza. Presedintele si-a exprimat pentru prima data opinia ca Educatia, alaturi de Sanatate sunt doua domenii fundamentale.

Va veti axa in mod special de politicile postaderare?

Agenda Lisabona devine dupa 1 ianuarie 2007 si agenda noastra. Ce vom face cu educatia sI cercetarea in contextul european ? Rolul acestei comisii este de a fundamenta modul in care Romania implementeaza agenda Lisabona. A doua chestiune este de a coagula elitele in jurul actului de educatie. Din aceasta comisie face parte sI un profesor din diaspora, chemat pentru a da variante pentru sistemul de educatie de la noi.

Ce putere decizionala va avea aceasta comisie?

Ca orice comisie de experti, are rolul de a crea si fundamenta optiuni. Acestea vor fi oferite in primul rand Presedintiei pentru ca a infiintat comisia, dar pot fi utilizate si de Ministerul Educatiei, Parlament sau oricine altcineva, care vrea sa le foloseasca. Noi nu suntem angajatii presedintiei. Practic Presedintia va asigura o logistica minima pentru ca acesti oameni sa se intalneasca si sa produca expertize.